Cărbunele şi termocentralele au salvat din nou Sistemul Energetic Naţional, dar minerii şi energeticienii din Hunedoara riscă să stea cu frigul în case la iarnă

HPIM0717.JPG

Seceta prelungită care a afectat România în ultima perioadă a dat încă o dată răspunsul corect în ceea ce priveşte adevărata eficienţă a sistemului termoenergetic din ţara noastră. Cifrele statistice indică, fără dubii, faptul că în ultimele săptămâni, mai bine de 30% din producţia de energie a României a fost livrată de către cele două complexe termoenergetice, din Hunedoara şi Oltenia.

Cărbunele s-a dovedit încă o dată a fi resursa energetică nr. 1 a României. Potrivit datelor statistice oficiale, producţia de energie obţinută din arderea cărbunelui în termocentrale în 2015 a atins un nivel maxim  pe 23 iulie, când la ora 16:49 se realizau 3.166 MW din utilizarea aceastei materii prime, în vreme ce pe hidro se produceau 1.899 MW, iar eolian doar 236 MW.

Deşi sectorul cărbunelui a compensat în mod eficient pierderile din celelalte sectoare energetice afectate de seceta din ultimele luni, producţia totală de energie termo a scăzut cu 9,8% în primul semestru al anului, din cauza scăderii consumului de electricitate în România cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică.

Chiar şi în faţa acestei realităţi, managementul defectuos şi cheluielile haotice angajate de cei care au condus, coordonat şi supervizat activitatea Complexului Energetic Hunedoara ar putea avea consecinţe dintre cele mai grave. Până la finele acestui an, CEH ar urma să se dividă din nou în două companii, una funcţionând cu cele două termocentrale (Paroşeni şi Mintia), iar minele urmând să constituie o nouă societate sau să fie înglobate în cadrul Societăţii de Închideri de Mine (SNIMVJ), pentru a putea beneficia de ajutorul de stat acordat în baza Directivei 787 a Comisiei Europene.

Dincolo de problemele pe care le va genera din nou reorganizarea sistemului minier şi energetic din Valea Jiului, cu implicaţii care se vor resimţi la nivelul întregului sector socio-economic şi de administraţie publică din Valea Jiului şi Deva, ceea ce este mai grav este că locuitorii din oraşele Văii Jiului şi cei din Deva riscă să nu beneficieze de căldură în sistem centralizat în iarna aceasta. Temerile reale faţă de acest lucru au fost deja exprimate, în mod public, de primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi care a adresat, în acest sens, şi o scrisoare deschisă ministrului de resort, fără a primi însă vreun răspuns la aceasta.

Primarul din Petroşani crede că, în continuare situaţia este incertă, având în vedere că la nivelul termocentralei de la Paroşeni nu există în acest moment soluţii pentru constituirea stocurilor de cărbune necesare producţiei de energie termică în lunile de iarnă.

Aşa se face că, indiferent din ce unghi am privi lucrurile, este cât se poate de evident că deşi România are încă mare nevoie de sistemul termoenergetic, acesta este neglijat în mod constant şi inexplicabil de cei de care depinde soarta acestuia.