La ce ne expunem când consumăm îngheţată industrială (studiu)

inghetata„Înghețata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 – 60 de grame” arată conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România, în urma evaluării informaţiilor din studiul realizat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Cosumatorilor pe 55 de sortimente de înghețată existentă, în prezent, în marile centre comerciale din România.

 

 

Citiţi aici rezultatele integrale ale studiului:

Studiu privind calitatea înghețatei industriale

Studiul privind calitatea înghețatei industrialeface parte din Campania Națională de Informare și Educare: Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră. Prin aceasta campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC Romania) își dorește să informeze consumatoriidespre importanța unui stil de viață bazat pe alimente sănătoase, precum și despre importanța etichetei aflate pe produsele din magazine.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea înghețatei industriale, 55 de sortimente de înghețată, cu ingrediente și arome diferite, după cum urmează:

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:

  1. Evaluarea nivelului de informare al consumatorului de înghețată industrială prin intermediul etichetei.
  2. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip deprodusîn vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
  3. Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.
  4. Prezentarea unor sugestii de consum.
  1. Evaluarea nivelului de informare al consumatorului de înghețată industrială prin intermediul etichetei.

Pentru a alege în cunoștință de cauză, consumatorul de înghețată industrială trebuie să găsească pe eticheta acestui tip de produs alimentar suficiente informații atât în privința tipului de înghețată, cât și din punct de vedere al valorii nutriționale a produsului respectiv.

Analizând cele 55 de sortimente de înghețată din punctul de vedere al corelației dintre denumirea produsului și cantitatea ingredientului care apare în denumirea acestuia s-au constatat următoarele:

  • la înghețata cu ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variazăîntre 0,1%și 3,2%;
  • la înghețata de vanilie, cantitatea de vanilie din produsele analizate variazăîntre 0,03%și 0,14%;
  • la înghețata cu frișcă, cantitatea de frișcădin produsul analizateste de 0,2%;
  • la înghețata cu lapte, cantitatea de lapte din produsele analizate este de 12%, respectiv 15%;
  • la înghețata cu nuci, cantitatea de nuci din produsul analizat este de 4%;
  • la înghețata de alune, cantitatea de alune din produsul analizat este de 3%;
  • la înghețata cu nucă de cocos, cantitatea de nucă de cocos din produsul analizat este de 5,5%.

În ceea ce privește nutrienții conținuți de fiecare tip de înghețată analizată, facem următoarele precizări:

  • toate produsele prezintă cel puțin o declarație nutrițională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.
  • având în vedere faptul căîn cele 55 de sortimente de înghețată există cantități mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienți asimiliată de organism în urma consumării cantității de înghețată din ambalajul respectiv. Totuși, la un număr de 28 de sortimente de înghețată, există,în tabelul aferent declarației nutriționale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentăîn ambalaj.

În privința principalilor nutrienți, pe baza declarației nutriționale, s-a constat căînghețatele analizate prezintă valori mari în ceea ce privește:

  • grăsimile, la unele produse, ajung până la 26 grame din 100 grame produs;
  • acizii grași saturați, la unele produse, ajung până la 19 grame din 100 grame produs. American Heart Association recomandă numai 16 grame de acizi grași saturați pe zi și numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat; după cum se observă se depășește nivelul recomandat numai dacăîntr-o singură zi se consumă doar înghețată;
  • carbohidrații ating la unele produse nivelul de 48 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băuturăracoritoare pe bază de cola.

 

  1. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe etichetă ingredientele se mentioneazaîn ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul ș.a.m.d.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză a primelor trei ingrediente din toate cele 55 de sortimente și s-au constatat următoarele:

  • La 67% dintre sortimentele de înghețată analizate, primul ingredient este reprezentat de către laptele fără grăsimi, iar la 13% dintre acestea se precizează cantitatea de lapte fără grăsimi (degresat) din produsul respectiv; Diferența până la sută la sută în ceea ce privește primul ingredient, la celelalte sortimente de înghețată, este reprezentatăîn proporție de 22% de către apă, iar restul de 11% îl reprezintă zahărulși siropul de glucoză-fructoză.
  • La 60% dintre sortimentele de înghețată analizate, al doilea ingredient este reprezentat de către zahăr, în proporție de 13% de către apă, iar diferența de 27% este reprezentată de către lapte degresat, uleiuri vegetale și sirop de glucoză;
  • La 25% dintre sortimentele de înghețată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr în proporție de 24%, lapte degresat,apăși produse din zer în proporție de 51%.

În privința altor ingrediente identificate în compoziția sortimentelor de înghețatăanalizate s-au constatat următoarele:

  • La 69% dintreînghețatele analizate s-au folosit arome, fărăînsă a se preciza tipul aromei sau măcar faptul că sunt naturale sau artificiale;
  • la 67% dintre înghețate s-a folosit zerul praf;
  • la 67% dintre înghețate s-a folosit uleiul de cocos;
  • la 16% dintre înghețate s-a folosit uleiul de palmier;
  • la 16% dintre înghețate nu se precizează tipul de amidon folosit.

La realizarea unor sortimente de înghețată s-a mai folosit și amidon din orez, din porumb, făină de grâuși fibre de bambus.În compoziția fiecărui tip de înghețată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu înghețata tradițională unde se folosesc în medie 6 ingrediente.

În concluzie, în majoritatea înghețatelor analizate predomină grăsimile hidrogenate de origine vegetală, exotice.

  1. Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.

În cele 55 de sortimente de înghețată s-au identificat 23 de aditivi alimentari, dupa cum urmează: E141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor,  E150 a – caramel simplu,E150 d – caramel cu sulfit de amoniu, E160c – extract de paprika, E162 – betanină, E171 – dioxid de titan, E202 – sorbat de potasiu, E296 – acid malic, E322 – lecitina din soia/ floarea soarelui,E 330 – acid citric, E401 – alginat de sodiu, E407 – caragenan, E410 – gumă de carruba, E412 – gumă de guar, E414 – gumă arabică, E417 – gumă tara,E440 – pectină,  E442 – fosfatide de amoniu, E460 – gumă de celuloză, E468 – carboximetilceluloză, E471 – mono și digliceride ale acizilor grași, E476 – poliricinoleat de poliglicerină, E477 – esteri ai acizilor grași cu propilenglicol.

În ceea ce privește frecvența folosirii aditivilor menționați mai sus,în sortimentele de înghețată analizate, s-au constatat următoarele:

  • E471 și E410 au fost identificațiîn 54 de sortimente de înghețată;
  • E412 a fost identificat în 50 de sortimente de înghețată;
  • E322 a fost identificat în 41 de sortimente de înghețată;
  • E407 a fost identificat în 29 de sortimente de înghețată;
  • E476 a fost identificat în 19 sortimente de înghețată;
  • E330 a fost identificat în 11 sortimente de înghețată;
  • E442 și E150d au fost identificați în 7 sortimente de înghețată;
  • E460 și E440 au fost identificați în 6 sortimente de înghețată;
  • E468 a fost identificat în 4 sortimente de înghețată;
  • E202, E141, E401, E477 și E150a au fost identificați în 2 sortimente de înghețată;
  • E171, E417, E414, E162 și E160c au fost identificați într-un sortiment de înghețată.

Dintreaditiviialimentariidentificațiînsortimentele de înghețatăanalizate, următoriiaditivisuntsuspecțide aparițiaunorprobleme de sănătate, astfel:

  • E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial.Poateprovocahiperactivitateşiproblemegastrointestinale. Consumul lui nu este recomandatcopiilorhiperactivi.
  • E 150d caramel sulfit de amoniu. Poateprovocaprobleme intestinale dupăingestiaunorcantităţi mari.
  • E 162 – betanină, colorant natural obţinut din sfecla roşie.Nu se cunoscefecte adverse. Poate conţine cantităţi mari de nitraţi şi astfel produsele ce îl conţin trebuie evitate de copii.
  • E 171–dioxid de titan, colorant artificial.Dinstudiileefectuatepe animale, s-a observatfaptulcă  E 171arprovocadiferiteleziuni la nivelulaparatuluicardiovascular, dar și la nivelulficatului. De asemenea, s-auobservatmodificăriși la nivelulsplineișirinichilor, dar șisistemulimunitar a suferitmodificări (negative) înurmaadministrării de  E 171. Dioxidul de titan sau E171 a fostclasificatde AgențiaInternaționalăpentruCercetareînDomeniulCancerului ca posibilcancerigenpentruoameni. În Germania,acestaditivalimentar a fostinterzis.
  • E 202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditivceirităpielea, ochiişimucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
  • E 296 – acid malic, potențiator de aromă.Concentrațiile mari nu sunt permise înalimentelepentrucopii, deoarececopiilormici le lipseștecapacitatea de a metabolizacantități mari de acidmalic.
  • E 322 – lecitine, emulgatori.Îngeneral, este sigur. Totuși,unelestudiiaratăcăpoate fi descompus de bacteriiledintractuldigestivîntr-un compus care poatecontribuiîntimp la aparițiaaterosclerozeiși a infarctului.
  • E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
  • E 401 – alginat de sodiu, stabilizator. Este extras dinalgele brune. Nu se cunoscefecte adverse.
  • E 407 – caragenan, agent de îngroșare.Unelestudii au arătatcăpoateavea un efecttoxic, putândprovocaulcerși cancer.Este interzisîn UE înlapteleprafde începutpentrucopii, ca o măsură de precauție.
  • E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare.Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.
  • E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
  • E 414 – gumăde acacia (arabică), emulgator. Poateprovocaalergiiși se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandăconsumulfrecvent.
  • E 417 – gumă tara, stabilizator.
  • E 440 – pectină, agent de îngroșare.Poate fermenta înintestinul gros, provocândflatulenţă.
  • E 442 – fosfatidede amoniu, emulgator. Nu se cunoscreacții adverse.
  • E 460 – gumă de celuloză, emulgator.Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentatăînintestinul gros. Concentraţiile mari pot cauzaprobleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţiaşidiareea.
  • E476 – poliricinoleat de poliglicerină, emulgator. Nu suntcunoscuteefecte adverse.
  1. Prezentarea unor sugestii de consum.

În privința modului în care trebuie consumată, un singur producător, respectiv SC Betty Ice SRL din Suceava, oferă consumatorilor următoarea sugestie de consum ”Mai lasa-mă 5 minute, apoi măpoți savura!”.Nerespectarea acestei sugestii de consum poate duce la deteriorarea smalțului dentar și la apariția cariilor dentare.În situația în care înghețata se consumă cu înghițituri mari, există riscul inflamării amigdalelor. Înghețata se consumă cu lingurița, în porții mici, care trebuie ținute în gură până se topesc, numai în felul acesta putem savura aroma unei înghețate.Dacă se servește foarte rece, există riscul instalării vasoconstricției, adică are loc o micșorare a diametrului vaselor sangvine și, implicit, reducerea afluxului de sânge către organele corpului, fapt ce poate provoca dureri de cap, amețeli și tulburări de vedere.Înghețata nu se servește pe stradă, deoarece există riscul contaminării produsului cu particule de praf toxic.

„Înghețata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug. Acest produs,dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice.Totodată, trebuie consumat ocazionalde către adulți,în cantități mici, de 40 -60 de grame.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

În concluzie, înghețata industrială fiind un produs cu indice glicemic ridicat nu trebuie consumată de către persoanele obeze, supraponderale, cu intoleranțe alimentare, diabet și boli cardiovasculare.