Prețul corect al apei în Valea Jiului

apaDe la 1 septembrie 2015, fiecare gospodărie, firmă sau instituție din Valea Jiului racordată la sistemul centralizat de apă potabilă și canalizare va plăti facturi ceva mai mari decât până acum. În termeni financiari, vorbim despre o creștere a tarifului pentru apa potabilă de la 3,64 lei/mc la 4,51 lei/mc, iar pentru canalizare de la 1,68 lei/mc la 2,08 lei/mc. Ceea ce, aritmetic vorbind înseamnă o creștere în termeni reali de 1,27 lei, la care se adaugă evident cota legală de TVA, adică încă 0,30 lei. Ca orice ajustare de tarif pentru utilitățile publice și modificarea prețului la apă dă naștere unor dezbateri în spațiul public și unor firești nemulțumiri ale plătitorilor de facturi. La noi, din păcate, dezbaterea, puternic alimentată politic, îmbracă deseori forme catastrofice, minciuna fiind de cele mai multe ori argumentul menit să irite spirtele, în ipoteza tristă că un cetățean mânios poate deveni un elector mai serios.

Dincolo de populism, dincolo de urlete și vaiete, chestiunea trebuie privită, în anul 2015 (când se presupune că și noi am evoluat la statutul de cetățeni europeni) cu ceva mai mult calm, cu seriozitate și cu o mai mare apăsare în ceea ce privește găsirea unor soluții  economice reale pentru această problemă, în mod special pentru persoanele vulnerabile cu adevărat afectate.

Veți fi de acord cu mine că, indiferent cât de mult ne-am supăra că vom da cu 1,50 lei mai mult pentru un metru cub de apă potabilă, pentru o familie care are cel puțin un salariu, fie el chiar și minim pe economie, acest efort echivalează cu, să spunem, renunțarea la o sticlă de apă plată.

Merită ? Un posibil răspuns îl puteți da fiecare dintre dumneavoastră, cei care ați ”prins” și vremurile în care pentru un metru cub de apă (este adevărat, de cele mai multe ori ruginită, murdară, restricționată la cel mult 2 ore/zi sau, după caz, pe noapte) nu plăteați decât cel mult 1 leu/mc, la nivelul anului 2000.

Între timp, românii au decis că țara lor trebuie să se integreze în Uniunea Europeană. Și au votat, masiv, în această direcție. Statisticile stau mărturie că și în Valea Jiului, peste 98% din paticipați la referendumul din 2000 au votat pentru integrarea României în UE. Fără rezerve, știind că acest lucru înseamnă foarte multe drepturi, dar și câteva obligații. Una din obligațiile asumate de România prin semnarea Memorandumului de aderare la UE a fost asigurarea creșterii calității serviciilor de furnizare a apei potabile și a serviciilor de canalizare în orașele cu peste 10.000 de locuitori, la standardele deja existente în țările europene civilizate.

Din fericire, Valea Jiului s-a numărat printre comunitățile care au intrat în prima linie de finanțare a proiectelor de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare cu bani europeni, proiectul fiind și acum cel mai consistent de care a avut parte Valea Jiului de la intrarea în spațiul comunitar european. La semnarea contractului de finanțare, în anul 2012, după 3 ani de studii și evaluări făcute de consultanți angajați de organismele europene de gestionare a programelor de finanțare, au fost alocate 40 de milioane de euro pentru ca Valea Jiului să beneficieze de apă potabilă 24 de ore din 24, în condiții de calitate certificată la standardele UE și de servicii de canalizare și gestionare a apelor uzate în conformitate cu normele europene de mediu.

Aducerea acestor utilități la standardele de care se bucură germanii, francezii, austriecii sau britanicii, deși a fost un ”cadou” al europenilor, ne-a impus însă și câteva condiții. Una dintre acestea viza asigurarea sustenabilității activității de gestionare a serviciilor de apă și canalizare, respectiv garanția că operatorul SC Apa Serv Valea Jiului va funcționa corespunzător din punct de vedere economic, și după finalizarea proiectului.

Studiile făcute la vremea respectivă de specialiști evidențiau faptul că, pentru a ține pasul cu evoluția prețurilor și a inflației din România, Apa Serv Valea Jiului trebuie să-și ajusteze anual tarifele de operare. Cu 16% pentru apa potabilă și 30% pentru canalizare (în 2013) și cu alți 4% pentru apa potabilă și 4% pentru canalizare (în 2014), plus, anual, cu rata inflației, la valoarea comunicată de BNR.

Pentru că toate studiile întocmite de specialiștii europeni arătau că, în mai bine de 10 ani, standardul de viață al locuitorilor din Valea Jiului va permite ajustările necesare, dar și pentru că neacceptarea acestei condiții ar fi dus la nefinalizarea contractului de finanțare și, în consecință, obligarea autorităților locale și județene de a efectua modernizarea sistemului de apă și canalizare din resurse de la buget, primarii Văii Jiului și președintele Consiliului județean (care coordonau activitatea Apa Serv) au semnat documentele.

Au semnat și bine au făcut, pentru că grație acestor investiții Valea Jiului beneficiază în prezent de servicii de alimentare cu apă și canalizare în peste 90% din locuințele înregistrate în cele 6 orașe și municipii (inclusiv în zona rurală), iar poluarea mediului înconjurător cu ape uzate din sistemul de canalizare este acum zero.

Între timp, tot din fericire, la conducerea Apa Serv Valea Jiului au ajuns și oameni care au înțeles la justa valoare responsabilitatea acestei funcții la o societate de stat, care a devenit dintr-o firmă cu probleme, un agent economic model la nivelul județului Hunedoara.

Din păcate însă, tot în acest timp, echipa managerială nu a fost autorizată de acționarii săi (Primăriile din Valea Jiului și Consiliul județean) să aplice Planul Tarifar agreat cu finanțatorii externi, nici în 2013 și nici în 2014. Motivul ? Teama că subiectul, agitat de aprigul politician local Haralambie Vochițoiu, ar putea influența atitudinea electoratului față de unii sau ceilalți din actorii politici înscriși în repetatele scrutinuri din ultimii ani. Altfel spus, politicienii au decis să cumpere voturi cu prețul de 1,50 lei fără să-și dea seama că gestul lor poate aduce Văii Jiului o pagubă financiară de 165 de milioane de lei și o pagubă morală incomensurabilă prin atitudinea față de respectarea unor obligații asumate într-un contract european.

Anul 2015 este însă anul scadenței. Pentru că în Uniunea Europeană protecția socială a persoanelor vulnerabile nu se face nici prin nerespectarea unor obligații economice și financiare asumate prin contacte validate inclusiv de Guvern și cu atât mai puțin prin discursuri politicianiste sterile, Valea Jiului era la un pas de a fi obligată să restituie cele 40 de milioane de euro. După îndelungi negocieri, finanțatorii au consimțit totuși să nu aplice sancțiunea dacă, până la finalizarea efectivă a tuturor proiectelor prevăzute în contractul de finanțare (31 decembrie 2015), vor fi aplicate întocmai toate prevederile din contract. Este un pas în care reprezentanții comunităților locale trebuiau să decidă dacă păstrează prețul apei și măresc nivelul taxelor și impozitelor locale (pentru a restitui UE cei 40 de milioane de euro cheltuiți) sau ajustează cu 1,50/mc tarifele pentru serviciile de apă și canalizare în Valea Jiului. Dilema este cu atât mai mare cu cât, din punct de vedere economic, Costel Avram (directorul general al Apa Serv) apreciază că firma poate funcționa și cu tarifele actuale.

De această dată, chiar cu riscul unor noi dezbateri, din start caracterizate drept sterile și populiste, factorii de decizie au ales calea europeană, a demnității și a respectului față de cei care au întins o mână Văii Jiului, asigurând realizarea urgentă a unor investiții pe care, din bugetul public, nu le puteam face nici în următorii 50 de ani.

De la 1 septembrie 2015, prețul unor servicii europene de alimentare cu apă potabilă și canalizare în Valea Jiului este cu 1,50 mai mare. Dacă vrem să bem apă plată de la robinet, vom plăti acest preț. Dacă nu, o simplă regulă a comerțului, ne spune că avem dreptul de a renunța, de a refuza plata facturilor. Desigur, în acest caz, vom fi, tot urmare a unui cotract asumat cu reguli, debranșați de la rețea. Și așa vom ajunge, în sfârșit, la vorba politicienilor populiști: vom bea apă de la izvor. Sau din Jiu. Sau de la fântână. Gratis ! Deși legea românească spune că până și aceasta costă. 0,06 lei/mc. Fără TVA.