Rânduieli pentru noaptea Sfântului Andrei

apostol andrei30 Noiembrie este, în calendarul creștinilor ortodocși, ziua Sfântului Andrei. Sfântul Apostol Andrei, cel care a propovăduit creştinismul pe meleagurile noastre este considerat ocrotitorul României. Este primul dintre cei 12 apostoli care l-au urmat pe Isus şi după răstignirea acestuia, a fost răstignit şi el în jurul anului 70 pe o cruce în formă de X , care de atunci a rămas cu numele de „Crucea Sfântului Andrei”. Se spune că în timpul vieţii ar fi propovăduit religia creştină în Tracia, Sciţia, Dobrogea până la Nipru unde ar fi ridicat o cruce indicând unde va fi viitorul centru al ortodoxiei. Sfântul Apostol Andrei, a sosit în satul Cuzgun din România, numit în prezent Ioan Corvin. La marginea satului se aflã o pădure care adăposteşte două peşteri care au servit Sfântului Andrei si celor dimpreună cu el drept loc de închinare si de odihnã. Aceste peşteri au fost folosite ca biserici pentru primii creştini ai acestor locuri. Mănăstirea plină de har, este de la un colt la altul un mister, care te face sã te gândeşti la Dumnezeu și la cele sfinte. Aici se săvârşesc zilnic slujbe și, bineînţeles, Sfânta Liturghie, și se citesc rugăciuni pentru cei bolnavi. Sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie, este zi de mare pelerinaj, aici venind mii de credincioşi din toatã țara.

Tradiția spune că în noaptea Sf. Andrei, care e şi prima noapte a Anului Nou dacic, se deschid cerurile, pentru că acum se întâlnesc cele văzute, cu cele nevăzute, lumina cu întunericul, se înnoieşte timpul, moare haosul şi se naşte armonia din om şi din univers. Acum, puterea lupului e cea mai vie.

Această noapte se spune ca ar fi cea în care duhurile malefice numite în tradiţia populară strigoi, moroi sau pricolici – au o putere mai mare decât în restul anului şi sosesc printre oameni să le facă rău. De aceea se iau măsuri de prevenire a acestor rele. Se coc pentru belşug plăcinte cu dovleac şi turte de mălai, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi şi se ascund coasele. În noaptea de „Sântandrei”, oamenii evită să iasă pe uliţe. Ei rămân în case protejaţi de usturoiul de la intrare şi de lumina candelei aprinse. Băieţii şi fetele organizează o petrecere în timpul căreia vor „păzi usturoiul”.

Tot de Sfântul Andrei, datorită transparenţei graniţelor dintre lumi, se dezleagă secrete, se descoperă autorii unor crime sau ale unor furturi. Acum se fac previziuni pentru anul următor: dacă în această noapte este senin şi cald, va fi o iarnă blândă, iar dacă este ger va fi o iarnă grea. Noaptea de 29 noiembrie mai este numită în tradiția populară NOAPTEA STRIGOILOR (Ajunul Sf. Andrei): se ung ușile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor; se apară vitele cu mac, sare; nu se mătură de teama lupilor; dacă este luna plină și cer senin, iarna va fi moinoasă, iar dacă este nor, ploaie, nea, zile vor f igeroase; se fac vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste. Pe 30 noiembrie de ziua SFÂNTUL ANDREI (Sf. Ap.Andrei cel Întâi chemat): se mănâncă bucate cu usturoi; se ține post până la amiază ca să fie iarna bună, noroc în meserii, viață și sănătate; nu se piaptană nu se pronunță numele lupului, nu se împrumută din casă, se pune o crenguță de măr în apă, dacă înflorește de Sf. Vasile noul an, va fi unul roditor.