Niște imagini cât o mie de cuvinte

grup1grup2Privesc mai multe fotografii. Din ele mă fixează parcă fața hâdă a sărăciei, a disperării. Nici nu știu ce să scriu. Nu pot să exprim ceea ce simt. Cuvintele-mi  sunt  goale. Și atunci îmi vin în minte versurile “O luptă-i viața/ Deci te luptă”.

Numai că există în lumea asta mare situații în care oamenii nu mai pot lupta pentru că nu mai știu cum să o facă. Fiecare zi în care soarele răsare și apune nu mai e o bătălie pentru mai bine ci doar o imensă tristețe că războiul a fost demult pierdut. Dar mai există și oameni cu suflet mare care îi caută, îi găsesc și îi învață să spere. Îi învață ce înseamnă  o vorbă bună, un mic ajutor venit la vreme de restriște, îi învață să redescopere  umanitatea.

grup22grup3

 

 

 

 

 

 

Despre Grupul de Prieteni, despre Crucea Roșie Petroșani, despre OPSD si TSD Petrosani s-a mai scris. Puțini însă știu că acțiunile lor umanitare îi poartă acolo unde semenii lor nu mai cred demult că pe lumea asta mai există și bine.Nu are rost să spun mai mult. Priviți imaginile și gândiți-vă că undeva, la o aruncătură de privire distanță sunt semenii noștri care nu mai știu cum să lupte cu viața.