Chemarea străbunilor la Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor liberi

Home Reportaj Chemarea străbunilor la Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor liberi
Chemarea străbunilor la Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor liberi

sarmis1Puţine sunt pe pământ locurile capabile să-ţi zdruncine sufletul şi să-ţi stârnească emoţiile aşa cum se întâmplă în inima străvechii civilizaţii a dacilor, la Sarmizegetusa Regia. La prima vedere, osteneala de a străbate mai bine de 16 kilometri, dincolo de platoul Costeşti din
comuna hunedoreană Orăştioara, pe un drum parțial modernizat dar încă, pe o bucată de câțiva kilometri închis pentru lucrări, doar pentru “nişte pietre”, pare o aventură fără sens. Acolo sus însă, între sanctuarele dacilor, pietrele “vorbesc” despre cultura unei civilizaţii despre care părintele istoriei, Herodot, spune că-i reprezintă pe “cei mai harnici, mai viteji şi mai drepţi dintre traci.”

Ori tocmai despre hărnicia şi înţelepciunea dacilor stau mărturie sanctuarele descoperite la Sarmizegetusa Regia, vechea Capitală a Daciei lui Burebista şi Decebal, conducătorii unui popor din ale cărui seminţii ne tragem nu doar noi, românii, ci din care se revendică a fi şi
germanii, spaniolii, bulgarii şi alte naţii europene.

sarmis2Până la 1920, când au început săpăturile arheologice în arealul străvechilor cetăţi dacice, despre istoria acestora vorbeau doar vestigiile romane (Columna lui Traian, Capitala Daciei Romane – Ulpia Traiana etc.). Încă mulţi dintre turiştii care vizitează ruinele de la Sarmisegetuza (lângă Haţeg) sunt convinşi că acestea sunt ruinele vechii Capitale a Daciei. Cu toate acestea, încă din cele mai vechi scrieri istorice se ştia că dacii aveau fortificaţii magistrale în Munţii Orăştiei. Istoricul Dio Cassius consemna despre daci că îşi zideau munţii. Multă vreme, acest lucru a fost considerat doar o metaforă. În anul 1920 însă, primele săpături arheologice în zona Munţilor Orăştiei, la Grădiştea Muncelului, scot la iveală şi primele vestigii ale adevăratei civilizaţii dacice, care confirmă scrierile lui Dio Cassius potrivit căruia “dacii îşi zideau munţii”. Nu doar descoperirea imenselor blocuri de piatră şi a ruinelor sanctuarelor de la Sarmizegetusa Regia, ci şi descoperirea celorlalte 6 cetăţi dacice din Munţii Orăştiei (Costeşti – capitala statului dac sub Burebista, Blidaru; Piatra Roşie, Băniţa, Feţele Albe, Căpâlna) confirmă că în jurul muntelui Şureanu (considerat muntele sfânt al dacilor, aşa numitul Kogaion) se găsea centrul unei civilizaţii fascinante. Specialiştii care le-au cercetat, compară urmele civilizaţiei dacice descoperite în Munţii Orăştiei cu cele ale altor străvechi civilizaţii antice şi preantice: egipteană, mayaşă ori greacă.

sarmis3Cum ar putea fi altfel din moment ce descoperirile făcute până în prezent în zona Sarmizegetusa Regia (mai puţin de 10% din suprafaţa pe care se estimează că ar fi fost construită Capitala Daciei !) atestă că aceştia dispuneau, la peste 1000 de metri altitudine, de drumuri bătute în piatră, de ziduri circulare de apărare formate din blocuri de piatră de 3 tone, aduse din carierele de la Călan şi Uroi (adică de la câteva zeci de kilometri depărtare), de un sistem de canalizare construit din piatră cioplită, de un ingenios sistem de colectare a apei într-un imens bazin de argint şi de o aducţiune a acesteia în mijlocul cetăţii prin conducte de ceramică, de imense depozite de cereale şi alimente, precum şi de impresionante sanctuare, având nu doar un rol religios, ci fiind totdată un centru ştiinţific extrem de bine dezvoltat. Asemeni misterului construcţiei piramidelor egiptene, este încă un mister modul în care au fost transportate uriaşele blocuri de piatră, sus în munte, pentru construcţia cetăţii de la Sarmizegetusa Regia.

sarmis7La Sarmizegetusa Regia, principalale vestigii ale surprinzătoarei civilizaţii dacice, descoperite şi restaurate sunt, în prezent, sanctuarele: 7 la număr (patru sanctuare rectangulare din calcar şi andezit, două sanctuare circulare şi un disc solar). Emblema centrală a acestora, poate cel mai cunoscut monument dacic din toate timpurile, este marele sanctuar circular.

Considerat templu al marelui înţelept al dacilor, Deceneu, despre care se spune că ar fi fost discipol al marilor matematicieni greci ai timpului, tempul sacru este, în egală măsură, un impresionant calendar. El este construit din trei cercuri concentrice, având în mijloc o formaţiune în formă de potcoavă. Acest sanctuar a fost şi subiect al multor supoziţii, controverse şi mistere. Poveştile oamenilor locului spun că, în centrul sanctuarului, acolo unde, în urmă cu peste 2000 de ani era locul pe care stătea marele înţelept al dacilor, pământul e sacru. Paznicii cetăţii spun că niciodată prin această “potcoavă” nu se încumetă să intre vreun animal şi nici deasupra acesteia, în văzduh, nu zboară vreo pasăre. Mulţi oameni vin aici să se roage, considerând locul drept unul sfânt. Marele Sanctuar este asemănat de specialişti cu un alt ansamblu monumental al începuturilor civilizaţiei omeneşti: Stonehange din Marea Britanie. De altfel, un alt obiect descoperit la Sarmizegetusa Regia, un vas cioplit în piatră (“oul din Delphi”), în care apa formează o oglindă a cerului, este similar astrolabului găsit la Stonehange, în Marea Britanie. Pe de altă parte însă, există şi păreri care spun că Marele Sanctuar nu este decât o închipuire a regizorului Gheorghe Vitanidis care a turnat, în aceste locuri, celebra peliculă “Burebista”. Santuarele şi, mai ales, marele disc solar din andezit, dar şi o serie de alte “coincidenţe”, dovedesc însă cât se poate de clar că dacii stăpâneau tainele ştiinţelor, ale atronomiei şi
geometriei, la fel de bine cum stăpâneau arta războiului dar şi meşteşugul agriculturii sau apicultura ori viticultura.

Încet, dar sigur, adevărata istorie a dacilor, adevărata civilizaţie a “celui mai harnic, viteaz şi înţelept popor dintre traci” se redescoperă cu fiecare nouă piatră scoasă la lumină la Sarmizegetusa Regia. Un loc inclus pe harta patrimoniului universal UNESCO, un loc comparabil cu cel al piramidelor egiptene, al Pantheonului grecesc sau al ansamblului de la Salisbury dar, cu toate acestea, încă prea puţin exploatat, din punct de vedere turistic, de România. Cu toate acestea, Sarmizegestusa Regia rămâne un loc demn de atenţia fiecăruia dintre noi, atât prin
frumuseţea naturală a locurilor, cât şi prin importanţa ansamblului arhitectornic descoperit până acum.

Dar mai ales, rămâne un loc în care chemarea străbunilor este mai puternică decât oriunde altundeva.

sarmis5

 

sarmis6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

sarmis4

***

AVERTISMENT ! Conținutul acestui site este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGENTIA DE PRESA EXCLUSIV sunt protejate de către dispoziţiile legale cu privire la Legea drepturilor de autor. Sunt INTERZISE copierea, reproducerea, (integrală sau parțială), republicarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website, fără acordul expres al editorului. Orice tentativă de fraudă va fi pedepsită conform reglementărilor legale în vigoare.

Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor EXCLUSIV MEDIA, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing  la adresa exclusivmediagroup@gmail.com.