Incursiuni dacice în spațiul virtual

daciceAproape o sută de piese semnificative pentru modul în care se desfășura viața în cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt expuse, începând de vineri, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva, în cadrul unei expoziții care îmbină într-un mod atractiv istoria și tehnologia modernă 3D, pentru a crea vizitatorului posibilitatea să interacționeze virtual cu ceea ce vede în fața sa.

Intitulată „Incursiuni dacice în spațiul virtual”, expoziția permite publicului să vadă artefactele care dezvăluie viața locuitorilor din zona cetății dacice Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Daciei. Piesele sunt prezentate într-o manieră inedită, atât în formatul clasic, sub forma unor exponate în vitrine, dar și prin intermediul imaginilor tridimensionale, astfel încât piesele pot fi „atinse” cu un creion electronic sau, cu ajutorul mâinii, pot fi mărite sau mișcate, prin tehnologia 3D, pe un ecran special.

„Încercăm să combinăm o expoziție clasică cu una în care am adus cele mai noi echipamente multimedia și de interacțiune cu mediul virtual, astfel încât să oferim vizitatorului o experiență unică, credem noi, în România. Vizitatorul poate să interacționeze cu artefactele digitizate în mai multe feluri — pot mișca obiectele și le pot examina folosind gesturile mâinilor. În scurt timp vor fi și alte facilități pentru că vrem să oferim publicului treptat diverse grade de dificultate într-o astfel de expoziție, vrem să-l obișnuim cu tehnologia pe care putem să o aducem în muzee și cu ceea ce putem să facem cu ea”, a declarat conf. univ. Călin Neamțu, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, manager de proiect.

Scanarea obiectelor prezentate în expoziție a presupus o muncă de un an și jumătate, în care specialiștii în tehnologie au folosit echipamente laser de cel mai înalt nivel. Scannerele utilizate au o precizie de 25 de microni și sunt capabile să preia simultan forma 3D și culoarea obiectului, astfel încât replica digitală să fie una foarte exactă, a precizat Neamțu.

Un asemenea exemplu este cel al matriței dacice din bronz descoperită în anul 2013 la rădăcina unui copac din cetatea Sarmizegetusa Regia. Piesa este apreciată ca extrem de valoroasă pentru că era folosită la confecționarea de bijuterii de către un meșter din cetate, ceea ce arată gradul de civilizație la care ajunseseră dacii acum 2.000 de ani. „La matrița dacică (una dintre piesele centrale ale expoziției, n.r.) s-au efectuat trei scanări, iar munca se procesare a informației a durat mai bine de o lună și jumătate. (…) Practic, publicul o poate vedea în vitrină și apoi poate veni într-o altă sală, să o mărească, să o întoarcă pe toate fețele și să vadă toate detaliile cu ajutorul tehnologiei 3D”, a completat Călin Neamțu.

La rândul său, profesorul universitar Gelu Florea, de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a arătat că tehnologia 3D are darul de a aduce mai aproape arheologia de toți cei interesați de acest domeniu și, în particular, poate reprezenta un pas înainte în promovarea monumentelor dacice din Munții Orăștiei.

Întrebat despre matrița dacică, profesorul Florea, coordonatorul științific al șantierului arheologic de la cetatea Sarmizegetusa Regia, a apreciat că varianta 3D redă piesa în fața privitorilor cu tot ceea ce are mai frumos.

„La această oră, matrița se află într-o vitrină securizată, într-o sală foarte frumoasă, poate fi văzută, însă ea rămâne „în 2D’ pentru privitor, deoarece acesta nu poate trece dincolo de sticlă. În schimb, în varianta digitală, matrița poate fi învârtită, poate fi văzută în absolut toate detaliile, mărită. Așadar, poate fi văzută în toată splendoarea ei, de către oricine”, a spus profesorul Gelu Florea.

Expoziția „Incursiuni dacice în spațiul virtual” va rămâne deschisă în actuala formulă timp de o jumătate de an, după care alte piese vor lua locul celor prezentate, atât în vitrine, cât și în formatul 3D.

„Este o expoziție cu totul specială, în care putem spune că traversăm câteva mii de ani într-un timp foarte scurt, pentru că vedem artefacte descoperite în Munții Orăștiei, dar, în același timp, putem să ne plimbăm virtual în aceste cetăți și să vedem, de exemplu, cum erau construite casele dacilor. O dată la șase luni expoziția va avea o altă tematică”, a precizat directorul MCDR Deva, Liliana Țolaș.

Expoziția a fost organizată în cadrul proiectului „Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală și contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei”. Proiectul a fost câștigat în urmă cu 18 luni de Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.

Valoarea totală a proiectului depășește 4 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată printr-un program de grant-uri oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Specialiștii au arătat că numai tehnologia cu ajutorul căreia au fost realizate proiecțiile 3D din interiorul muzeului din Deva a costat aproximativ 200.000 de euro.

Sorin Blada / AGERPRES