Traditiile și obiceiurile populare, zestrea de suflet a Bucovinei

bucovina1În plină epocă a tehnologiei, modei şi Internetului, în Bucovina există cel puţin un loc în care timpul pare să fi împietrit în vremea frumoaselor basme ale copilăriei.

La Gura Humorului, la numai doi paşi de Primărie, oameni cu respect pentru tradiţiile populare bucovinene au realizat un impresionant muzeu al tradiţiilor populare şi al datinilor. Acesta este singurul muzeu de acest fel din România care a reuşit să transpună, cu mijloace muzeografice obişnuite, acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor sau naţiune – tradiţia populară.

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina introduce vizitatorul în atmosfera specială a satului bucovinean aflat la ceas de sărbătoare: Sf. Andrei, Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza, Sărbătorile de Paşte, Sf. Petru, Sf. Ilie, Sf. Paraschiva şi Sf. Dumitru. Organizat in 16 săli şi 2 holuri, prezintă, prin intermediul unor inspirate diorame, câteva din îndeletnicirile specifice bucovinenilor de odinioară (agricultura, pescuitul şi albinăritul, culesul recoltelor şi vânătoarea, păstoritul, fierăritul şi prelucrarea lemnului), dar şi porturi populare din diferite zone şi interioare ţărăneşti, ştergare decorative, ceramică etc.

bucovina2

 

Întregul “traseu” de prezentare al muzeului este conceput astfel încât vizitatorul să parcurgă principalele momente ale calendarului popular. Intrarea în calendarul popular bucovinean, cu evoluţie ciclică, repetitivă, se face la Sântandrei, pe 30 noiembrie, sărbătoarea de început de An Nou a stăvechilor daci şi a iernii oficiale, patronate de lupi. Similar, calendarul sărbătorilor tradiţionale bucovinene este urmat de Ajunul Crăciunului, Noaptea Anului Nou, Mucenicii (începutul anului agricol), Alexiile (începutul anului apicol), Postul Mare, Săptămâna Mare, Marea Sărbătoare a Învierii, Sf. Gheorghe (începutul verii pastorale), Sfântul Ilie, Sâmedrul (sfârşitul verii pastorale).

În acest spaţiu virtual, vizitatorul este invitat să parcurgă principalele momente ale calendarului popular şi să admire obiecte, veşminte şi accesorii specifice universului spiritual al satului bucovinean din secolul al XIX-lea, experienţa fiind una pe cât de fascinantă, pe atât de bogată în informaţii referitoare la viaţa sătenilor dintr-o zonă a Europei în care, din fericire, tradiţiile, portul popular şi folclorul autentic reprezintă şi astăzi o parte din zestrea de suflet a Bucovinei.

Vă invităm să descoperiţi spiritul tradiţiei româneşti din Bucovina.

bucovina3

bucovina4

bucovina5