Iulian Iancu: ”Sistemul energetic ar fi putut intra în avarie dacă viscolul s-ar fi prelungit”

iulian iancuSistemul energetic ar fi putut intra în avarie în urmă cu două săptămâni, dacă nu ar fi venit weekend-ul, iar perioada de viscol nu ar fi luat sfârșit, întrucât nu existau stocuri suficiente de cărbune, a declarat, joi, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu.

El a fost întrebat de ziariști care este cauza prețurilor uriașe din aceste zile de pe bursa de energie, care au ajuns la 600 de lei pe MWh, de două ori mai mari față de începutul anului.

„Aceste vârfuri s-au înregistrat pentru că noi nu am putut să valorificăm din timp stocurile atât la gaze naturale, unde nu am realizat stocurile la nivelul potențialului zăcămintelor noastre și unii operatori chiar nu și-au realizat obligația și, cu toate acestea, nu a fost luată nicio măsură din partea celui care avea responsabilitate directă, adică Ministerul Energiei. Realitatea este că nu a fost constituit stocul de cărbune în centrale, noi vorbim de capacitatea disponibilă atunci când dă comandă dispecerul național. Erau stocuri pentru două zile jumătate, trei zile, patru zile, ceea ce este de neimaginat pentru funcționarea unui program de iarnă stabilit prin Hotărâre de Guvern. Deci, nu a fost respectată Hotărârea de Guvern, nu au fost realizate stocuri”, a spus Iancu, prezent la Adunarea Generală a membrilor Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Potrivit acestuia, la centrala Ișalnița erau constituite stocuri pentru două zile și jumătate, la Turceni pentru trei zile și jumătate, la Rovinari pentru patru zile și jumătate, iar la Deva pentru două zile jumătate — trei. „Dacă nu ar fi venit perioada de weekend, când scade consumul și, din fericire, s-a diminuat viscolul și a putut să intre energia eoliană, atunci, cu un aport foarte mare, de 2.000 de MW, sistemul ar fi putut să intre în vârful maxim de criză, adică putea să intre în avarie”, a susținut Iancu, referindu-se la perioada de acum două săptămâni.

Deputatul a adăugat că, timp de trei zile, sistemul energetic românesc a funcționat la limită, fără rezervă de capacitate. „Funcționarea la limită, în cazul României, s-a înregistrat pentru trei zile consecutiv, când am funcționat fără rezervă de capacitate. Acela este un moment de criză. Dar momentul de criză nu s-a datorat lipsei de capacitate în sistemul energetic românesc, ci lipsei de resursă de materie primă, adică în cazul nostru noi nu am avut stoc de cărbune„, a precizat el.

Iulian Iancu a adăugat că ministrul Energiei a prezentat corect situația la Guvern când a arătat că mai sunt stocuri doar pentru patru zile, în timp ce, în spațiul public, au apărut informații că de faptul stocurile ar fi fost mai mari.

„Nu poți să îți permiți să intri în iarnă fără stocuri de cărbune. În contradictoriu, s-a spus că avem 800.000 de tone, dar acesta era cărbunele din carieră și nu cărbunele din curte (curtea centralei — n.r.). Ca să-l aduci din carieră în curte s-a observat că nu poți să încarci decât 12 navete pe zi, că nu poți din cauza faptului că a crăpat linia ferată, că trebuie să schimbi de pe o locomotivă electrică pe una Diesel, că e îngheț, că e frig, că îngheață cărbunele, că nu arde… Cine nu cunoaște detaliile poate să se joace cu aceste cuvinte și să spună că da, am avut stoc în carieră. Cariera e la 50 de kilometri, la 40 de kilometri, adică nu e disponibilă la comanda dispecerului energetic național. Stocurile calculate sunt cele pe care le am în curte, disponibile, la comanda dispecerului din centrală și a dispecerului energetic național”, a arătat Iancu.

El a revenit la ideea că nici operatorii de gaze nu și-au respectat obligațiile privind cantitatea de gaze pe care trebuiau să o stocheze. Întrebat cine sunt acești operatori, el a răspuns: „Sunt mai mulți operatori care nu și-au respectat obligația de stocare, nu îi știu pe dinafară. Singurul care a înmagazinat și pentru cei care nu au înmagazinat a fost Romgaz. Deci, ce vedem? O companie în care statul este majoritar devine responsabilă, înmagazinează și pentru ceilalți. De ce ceilalți nu și-au respectat obligațiile? Cum să-și permită să nu respecte obligațiile care vizează securitatea și funcționarea sistemului energetic național? Acestea sunt întrebări asupra cărora ar trebui să ne aplecăm în perioada următoare și să nu mai permitem un astfel de comportament. Pentru că prioritatea sistemului energetic nu este partea comercială, ci partea de siguranță”.

Iancu a mai spus că ar trebui să fie majorată capacitatea de stocare de gaze a țări, de la 3,1 miliarde de metru cubi în prezent, până la 4 miliarde și, etapizat, la 6 miliarde de metri cubi. „România are acest potențial. Este o activitate care este remunerată corespunzător și susținută de Uniunea Europeană printr-o directivă specială care se adresează securității în alimentarea cu gaze, deci avem și resurse europene pentru finanțare, dar pentru noi înseamnă principala siguranță a sistemului, care ar contribui cel mai mult la prețul mic, adică înmagazinezi vara, când producătorul nu are unde să vândă gazele și înmagazinează la un preț mic, iar eu iarna nu mai plătesc un preț atât de mare la energie”, a adăugat Iulian Iancu.

El a explicat că prețul pe bursă a fost majorat și de faptul că, din cauza debitului scăzut al Dunării, s-au consumat mai multe gaze de import, care au un preț foarte mare în această perioadă de vârf de consum. „Evident, când nu ai energie, prețul spot de pe bursă este mare, acest lucru se întâmplă oriunde în lume. La bulgari, sârbi, greci și unguri au fost prețuri și mai mari, singurii în regiune care au avut prețuri mai mici decât noi au fost cehii. Deci, noi nu am fost chiar pe vârf de preț, dar puteam fi pe un preț mai mic. Aici sunt și cauze obiective. Un aport foarte mare îl avea de obicei, în această perioadă, și energia hidro. Din păcate, în acea perioadă de îngheț, debitul Dunării a scăzut de la 4.600 — 5.600 (de metri cubi pe secundă — n. r.) media multianuală, la 1.800, prin urmare un aport foarte mare de energie hidro ieftină a dispărut și ea a fost completată cu gaz natural din import. Gazul natural, când îl iei în vârf de consum, are un vârf de preț și a contribuit de asemenea la această creștere de preț”, a arătat Iancu.

AGERPRES