Ghidul Condiţiilor de Confort: Oamenii petrec 85% din timp în interiorul clădirilor

Home Economie Ghidul Condiţiilor de Confort: Oamenii petrec 85% din timp în interiorul clădirilor
Ghidul Condiţiilor de Confort: Oamenii petrec 85% din timp în interiorul clădirilor

01EFdeN a lansat Ghidul Condiţiilor de Confort, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuinţe (BCR BpL) document ce are ca unic scop îmbunătaţirea calităţii locuirii în România.

 „Trebuie să conştientizăm că România are cel mai vechi stoc de locuinţe din UE, conform datelor Eurostat. Avem blocuri de locuinţe unde nu s-a efectuat nici un fel de lucrare de reparaţii în ultimii 20-30 de ani. Majoritatea acestor blocuri au nevoie urgentă de reparaţii. Tocmai de aceea am decis sa ne implicăm în susţinerea acestui Ghid pe care îl considerăm extrem de util“, spune Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

Ghidul condiţiilor de confort are rolul de a aduce la cunoştinţa publicului importanţa confortului interior, care sunt factorii care il determină, cum poate acesta să influenţeze productivitatea şi sănătatea locuitorilor şi care sunt parametrii de luat în considerare în interiorul locuinţei. Studiul de caz, realizat pe prototipul EFdeN, vine în exemplificarea acestor parametrii şi demonstraţia aplicării lor cu un consum redus de energie prin soluţii inovative precum materialele cu schimbare de fază, faţada ventilată, masivitatea termică, dar şi echipamentele de instalaţii performante. Eficienţa soluţiilor structurale şi arhitecturale şi interacţiunea lor cu sistemele active contribuie la atingerea confortului ocupanţilor clădirii.

 “Asigurarea unui confort interior adecvat este foarte importantă deoarece oamenii petrec circa 85% din timp în interiorul clădirilor. Fie că vorbim de muncă, somn, cumpărături, sală de fitness sau alte activităţi casnice, clădirile au o influenţă critică asupra siguranţei, sănătăţii şi productivităţii noastre”, a declarat Ana-Maria Ghiţă, Manager General FFdeN.

Un studiu al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi (WorldGBC) din 2014 arată că:

Accesul către ferestre cu vedere în exterior:

Îmbunătăţeşte funcţiile cognitive şi memoria cu 10-25%

 

În spitale – reduce timpul de spitalizare cu 8,5%
Lumina naturala
La locul de munca – creşte productivitatea lucrătorilor cu 18%
La şcoală – îmbunătăţeşte performanţele elevilor cu 5-14%
În magazine – cresc vânzările cu 15-40%
Sistemele cladirii
Iluminatul artificial corespunzător – creşte productivitatea cu 23%
Ventilarea adecvată – creşte productivitatea cu 5-14%
Controlul individual al temperaturii – creşte productivitatea cu 3%
“Cu toate că exista anumite valori pentru parametrii de confort consideraţi general acceptaţi, Confortul termic, Calitatea aerului, Confortul acustic şi Confortul vizual, parametrii ce se regăsesc în normativele de proiectare a clădirilor, de multe ori aceşti parametri ce determină confortul ocupanţilor clădirilor nu sunt luaţi în calcul”, a declarat Mihai Băiceanu, Coordonator Programe Cercetare EFdeN 4C.
Confortul se defineşte ca starea de bună dispoziţie fizică şi mentală, datorată factorilor externi, care pot fi de
multiple naturi, însă satisfacţia în legătură cu mediul interior este o noţiune subiectivă, ce depinde de fiziologia
fiecărei persoane. Se întâlnesc frecvent clădiri deficitare din punct de vedere al unuia sau mai multor categorii
de confort: confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic, confortul vizual, în multe cazuri fiind vorba chiar
de Sindromul Clădirilor Bolnave.
Conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din
România, 84% dintre cei care au răspuns sondajului au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91%
au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă,
ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe
gospodărie.
Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cel din ţările din
regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape
două ori mai mic decât în Slovacia sau Cehia, a precizat Lucian Anghel.