Europarlamentarul Iuliu Winkler apreciază că birocrația și centralizarea excesivă sufocă România

România este sufocată de birocrație și centralizare excesivă în domeniul absorbției finanțărilor europene din cadrul Politicii de Coeziune, a declarat, joi, la Deva, într-o conferință de presă, deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), președintele UDMR Hunedoara.

Potrivit acestuia, lentoarea cu care România absoarbe fondurile europene aferente actualului Cadru Financiar Multianual 2014-2020 a stârnit îngrijorare în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European (PE), precum și la nivelul întregului legislativ european, cu atât mai mult cu cât se anunță un ”adevărat război” în legătură cu bugetul european după 2020. ”România stârnește îngrijorări la Bruxelles în rândul susținătorilor Politicii de Coeziune. În contextul în care Brexit-ul va duce la micșorarea cu 7-8 procente a bugetului UE deja există voci care cer diminuarea fondurilor pentru Politica de Coeziune sau chiar desființarea acesteia, iar preformanța negativă a României în domeniul absorbției de fonduri le servește acestora ca argument”, a spus deputatul european.

Conform lui Winkler, recenta vizită a Comisiei REGI în județul Cluj, la care a luat și el parte în calitate de membru supleant, a avut un dublu scop, în primul rând de a trage un semnal de alarmă pentru autoritățile de la București în privința slabei absorbții de fonduri, dar și de a înțelege care sunt motivele reale pentru o asemenea contraperformanță.

”O primă concluzie a fost aceea că birocrația și centralizarea excesivă ne sufocă. (…) Nu mai departe, Joachim Zeller, colegul meu în Comisia REGI și șef al delegației de la Cluj, a comunicat autorităților române faptul că din birocrația cu care se confruntă beneficiarii de fonduri din România doar 30% se datorează Bruxelles-ului, restul de 70% fiind creată de București. Legislația adoptată de PE pentru Politica de Coeziune are 270 de pagini, regulamentele Comisiei Europene însumează circa 2.000, în vreme ce regulamentele adoptate la București au 15.000 de pagini. (…) Apoi, primarii cu care ne-am întâlnit și am discutat au ridicat problema birocrației și centralizării excesive impuse de autoritățile de la București. Ei ne-au spus că au, uneori, de întocmit și câte 5.000 de pagini de documentație pentru un proiect și de multe ori după ce ajung cu dosarele la București li se spune că trebuie să revină pentru că nu au completat corect anumite formulare. Această problemă ar putea fi rezolvată foarte simplu dacă circuitul documentelor s-ar face electronic și dacă s-ar elimina avizele, acordurile și toată hârțogăria inutilă”, a arătat Winkler.

Deputatul european susține că pentru o absorbție eficientă a finanțărilor europene România trebuie să recurgă cât mai rapid la debirocratizare și la descentralizare. ”Banii trebuie să ajungă la nivel local, pentru că nevoile de dezvoltare ale comunităților sunt cunoscute cel mai bine de consiliile județene și cele locale”, a subliniat europarlamentarul.

Iuliu Winkler a mai spus că România a reușit să acrediteze ultimele trei autorități de management abia în luna august a acestui an și din cele 36 de condiționalități ex-ante care decurg din Acordul de parteneriat parafat cu Comisia mai avem restanțe în privința a cinci condiționalități, care vizează și cele mai importante sectoare, respectiv transporturile, achizițiile publice, inovarea și cercetarea, managementul deșeurilor și administrația publică.

”Cu chiu cu vai, am reușit să absorbim 90% din fondurile ce ne-au fost alocate pentru perioada de planificare bugetară 2007-2013. Am pierdut 2 miliarde de euro pentru transporturi și mediu, două dintre cele mai centralizate programe operaționale din România. (…) Acum stăm foarte prost. La jumătate perioadei de programare financiară avem o rată de absorbție de 8% a fondurilor de coeziune care însumează 23 de miliarde de euro. Stăm ceva mai bine cu rata de contractare care este de 20% adică 4,5 miliarde de euro contractate deja, dar tot este puțin”, a subliniat Winkler.  Potrivit acestuia, dacă aceste trenduri se păstrează, României, inclusiv deputaților săi europeni, le va fi dificil, dacă nu chiar imposibil în cadrul viitoarelor negocieri pentru bugetul UE să lupte chiar și pentru menținerea actualelor alocări din bani europeni pentru țara noastră, nemaiputându-se vorbi de eventuale majorări.