Zi de sărbătoare în satul hunedorean Jeledinți la reînviata Zi a Satului

Locuitorii satului Jeledinți, comuna Mărtinești, au sărbătorit, sâmbătă, pentru prima dată după mulți ani Ziua Satului, manifestările fiind cuprinse în programul celei de a VIII-a ediții a Zilelor Maghiare din județul Hunedoara.

”Ziua Satului la Jeledinți este organizată pentru prima dată după mulți ani. De foarte multă vreme, jeledințenii, maghiari și români deopotrivă, nu s-au bucurat de evenimente culturale și de păstrare a tradițiilor. În anii care vin, dorim să fim din ce în ce mai prezenți aici, să ajutăm la modernizarea comunei Mărtinești și a satului Jeledinți. Dorim să facem acest lucru în beneficiul comunității maghiare și a celei române și sperăm că în 2020, atunci când satul va sărbători 700 de ani de la prima sa atestare documentară, să finalizăm câteva dintre proiectele noastre”, a declarat președintele Organizației Județene Hunedoara a UDMR, deputatul european Iuliu Winkler, cu prilejul manifestărilor organizate de Ziua Satului.

La rândul său, primarul comunei Mărtinești, Adinel Botescu, a vorbit despre frumusețea tradițiilor locale și despre conviețuirea armonioasă a celor două comunități, maghiară și română, în Jeledinți. El s-a declarat mândru de faptul că de 120 de ani tradiția călușarilor a fost păstrată în comuna Mărtinești, arătând că aici funcționează cel mai vechi ansamblu călușeresc din țară.

La manifestările de la Jeledinți printre oaspeți s-au numărat o delegație de 13 persoane condusă de Marton Ferenc, vicepreședintele Consiliului Județean Vas, județ din Ungaria înfrățit cu Hunedoara, o delegație din localitatea olandeză Alphen aan de Rijn și primarul comunei harghitene Remetea, LaczkóAlbert Elemér.

Vicepreședintele Consiliului Județean Vas, Marton Ferenc, a arătat că, în UE, micilor comunități rurale li se oferă toate șansele de a-și perpetua tradițiile și cultura. El a spus că în județul Vas s-a preluat modelul din Austria, unde micile comunități primesc ajutor sistematic din partea autorităților pentru a-și putea conserva și perpetua tradițiile, meșteșugurile și arta populare. Marton Ferenc și-a manifestat întreaga deschidere de a împărtăși funcționarea acestui model și experiența acumulată celor din Mărtinești.Vicepreședintele Consiliului Județean Vas a mai spus că sprijină procesul de identificare a unei localități din județul său care să construiască o relație de înfrățire cu comuna Mărtinești.

Oaspeții primarului din Mărtinești au vizitat, sâmbătă, școala, biblioteca, primăria și căminul cultural din comună.

În cadrul programului artistic dedicat Zilei Satului din Jeledinți au evoluat ansamblul de dansuri populare maghiare a Centrului de Păstrarea Tradițiilor din Cristur, Corul Pensionarilor ”Szivárvány” din Deva și Călușarii din Mărtinești.

În preajma aniversării a 700 de ani de la prima atestare documentară, Organizația Județeană Hunedoara a UDMR și Biserica Reformată au demarat un plan de revitalizare rurală a satului Jeledinți. Conform acestui plan, până în 2020, în satul Jeledinți se vor desfășura proiecte concrete menite să revigoreze satul hunedorean și să dea un nou impuls comunității de aici, care, de-a lungul timpului, s-a micșorat în mod dramatic. În anii 1800, satul avea peste 1.100 de locuitori, iar în prezent, aici mai trăiesc 200, dintre care jumătate maghiari.

Pentru UDMR Hunedoara, revitalizarea satului Jeledinți este un proiect extrem de ambițios, care se adreseză întregii comunități. Între planurile de viitor se numără modernizarea drumurilor, pentru rețelele de apă și canalizare, renovarea bisericii reformate și a căminului cultural și amenajarea unei capele. Revitalizarea satului Jeledinți reprezintă o provocare uriașă, iar succesul acestuia depinde de colaborarea dintre cele două comunități, maghiară și română, și de cooperarea cu autoritățile publice locale. La acestea, UDMR Hunedoara este hotărâtă să adauge și sprijinul comunitar și instituțional al județului Vas din Ungaria, cu care județul Hunedoara este înfrățit.

La baza programului de revitalizare a satului Jeledinți stă un plan care cuprinde opt capitole, elaborat de Vetési László, expert al Bisericii Reformate în problemele comunităților maghiare dispersate, și care cunoaște foarte bine satul Jeledinți. În acest document sunt identificate toate domeniile, de la viața comunității și activitatea culturală până la identificarea valorilor așezării, unde trebuie să se intervină pentru a putea porni un proces de consolidare a comunității.