Impulsionați de vicepreședintele Asociației Petro Aqua din Valea Jiului, Ovidiu Rizopol, în atenția căruia se află de o bună bucată de timp readucerea la lumină a unor momente cu impact semnificativ din istoria Văii Jiului, o serie de personalități publice din societatea civilă a Văii Jiului au rememorat, la finalul săptămânii trecute, la Petroșani, un eveniment de o însemnătate aparte pentru istoria și cultura acestor locuri.
În prezența unor renumiți oameni de cultură, dar și istorici, ingineri sau pur și simplu pasionați de arta marelui maestru al sculpturii universale care este Constantin Brâncuși, la sala de marmură a Primăriei municipiului Petroșani, Asociația Petro Aqua și Clubul Rotary Petroșani au marcat momentul împlinirii a opt decenii de când, la Atelierele Centrale de la Petroșani, a fost turnată opera monumentală a lu Constantin Brâncuși, ”Coloana fără sfârșit”, probabil cea mai cunoscută operă de artă din România contemporană.
La eveniment a participat și fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, cel sub a cărui coordonare s-a executat, la Atelierele Centrale din Petroșani, forma ”Coloanei Infinitului” și amplasarea acesteia pe locul în care se află și astăzi, pe Calea Eroilor din municipiul Tg. Jiu. „M-am născut și am trăit sub semnul Coloanei, pentru că în casa unde m-am născut eu, la Petroșani, a fost găzduit de tatăl meu, artistul Constantin Brâncuși, iar poveștile despre felul în care s-a ridicat Coloana le-am tot auzit, încă din fragedă pruncie. Am preluat arhivele tatălui meu și lupt acum pentru păstrarea memoriei unui eveniment deosebit: turnarea Coloanei Infinitului la Petroșani”, a spus Sorana Georgescu Gorjan.
Aceasta a menționat că monumentul definitoriu al operei artistce brâncușiene, s-a realizat cu o echipă de meșteri deosebit de pricpepuți și, în același timp, oameni extraordinari. Aceștia au reușit nu doar să desăvârșească opera de artă a maestrului Brâncuși, ci așa cum au arătat specialiștii de la UNESCO, au reușit să realizeze și o capodoperă inginerească.
Sorana Georgescu Gorjan are însă și o urmă de regret că, deși în 2001, când a vizitat fostele Ateliere Centrale de la Petroșani, i s-a promis că va fi realizat aici un muzeu care să aminteasc tuturor că, la Petroșani, în acest loc, s-a născut practic ”Coloana Infinitului”, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Mai mult, în acest an, fostele hale ale Atelierelor Centrale (cunoscute în ultimii ani drept halele de la UMIROM și, mai apoi, Gerom) de la Petroșani au început să fie demolate, pentru a face loc unui complex comercial.
De altfel, sub realitatea faptului că la 80 de ani de la semnarea certificatului de naștere al Coloanei Infinite de la Petroșani s-a semnat și ”certificatul de deces” al fostelor Atelierele Centrale, a fost tema tristă a dezbaterilor evenimentului organizat de ”Ziua Brâncuși” la Petroșani. ” Nici o hală nu a mai rămas în picioare din fostele Ateliere Centrale de la Petroșani, în ciuda faptului că s-a vorbit la un moment dat despre organizarea unui muzeu într-un spațiu al fostelor hale. Cred că dacă măcar o clădire ar fi avut o astfel de destinație, amplasată undeva lângă DN 66 sau în apropierea stației CFR, un astfel de muzeu dedicat construcției Coloanei lui Brâncuși ar fi atras iubitorii artei acestuia de pe întregul mapamond. De altfel, chiar și la evenimentul aniversar de sâmbătă, au venit brâncușiologi renumiți din Bucuresti, Cluj, Craiova, Târgu Jiu, iar expunerile lor sunt un adevărat elogiu adus măiestriei celor de la Atelierele Centrale Petrosani, care au realizat Coloana. Mulți dintre aceștia și-au exprimat imediat dorința să îi ducem să vadă acele hale în care s-a născut Coloana. Unde să-i mai ducem? Acele hale sunt acum doar o grămadă de moloz. Din păcate, în toată România nu avem un muzeu al lui Brâncuși. Cred că Petroșaniul a ratat o mare șansă de avea un astfel de muzeu, pentru că un muzeu nu îl poti face doar cu fotografii, dar la Petroșani, am fi avut cele două hale, turnătoria, tâmplăria, aveam cuptoarele, proiectul tehnic de execuție și amplasarea muzeului, chiar pe marginea drumului national. Din păcate, însă, Valea Jiului a ratat multe oportunități de acest fel”, a arătat Ovidiu Rizopol.
Dincolo însă de aceste realități triste, pentru a căror corecție nu se mai poate face însă nimic, așa cum apreciază și primarul Tiberiu Iacob Ridzi, municipiul Petroșani trebuie să valorifice această prețioasă informație legată de locul de naștere al celebrei opere brâncușiene. ”Petroșaniul, alături de Tg. Jiu, Craiova, București, Paris, este un municipiu direct legat de marele artist universal Constantin Brâncuși, iar acest adevăr nu ni-l poate lua nimeni. Există aceste mărturii care arată că povestea Coloanei Infinitului a început aici. A început cu oameni deosebiți de aici, mulți dintre ei încă, din păcate, anonimi, dar care au lucrat la acest simbol al artei universale care este Coloana Infinitului. E o onoare pentru noi să știm aceste lucruri și avem datoria în fața istoriei să aducem la cunostinta contemporanilor ceea ce s-a întâmplat aici, chiar dacă halele fostelor Ateliere Centrale nu mai există fizic” a precizat Tiberiu Iacob Ridzi.
În prezent, la Petroșani, există un sector muzeal dedicat lui Constantin Brâncuși și construcției Coloanei Infinitului în cadrul Atelierelor Centrale, la Muzeul Mineritului din centrul localității. Cu prilejul evenimentului ”80 de ani de la realizarea, la Atelierele Centrale Petroșani a capodoperei brâncușiene COLOANA INFINITĂ”, la sala de marmură a Primăriei din Petroșani a fost vernisată și o expoziție filatelică și de efecte poștale personalizate, provenind din colecția numismatului Ovidiu Rizopol.
