Prin efortul deosebit al unui colectiv de împătimiți ai muntelui, în urmă cu juătate de secol, se reușește emiterea primului act normativ ce legiferează activitatea de salvare montană. În acest scop a fost emisă Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.140 din 25 ianuarie 1969, privind activitatea de prevenire a accidentelor turistice și organizarea acțiunii de salvare în munți.
Documentul, care aproba înființarea echipelor SALVAMONT în 13 localități montane de pe teritoriul României, dar conținea și prevederea prin care și alte localități își pot înființa structuri de salvare montană, este considerat actul de naștere al activității de salvae montană sub denumire Salvamont, în țara noastră.
Odată cu emiteea HCM, Consiliile Populare primesc sarcina de a organiza echipe Salvamont, în rândul cărora sa fie selecționați alpiniști și schiori pe bază de voluntariat. Au fost precizate drepturile și îndatoririle acestora, una dintre cele mai importante fiind cea care prevedea scoaterea din producție a salvatorului și chiar a fost stabilita și o indemnizație de periculozitate, de 18 lei, și se definește, de asemenea, baremul de dotare cu materiale, echipamente si medicamente.
Salvamont România își expimă, la ceas anivesar, respectul pentru cei care au inițiat și dus la bun sfârșit acest important demers: ing. Nicolae Grabovschi Sr. din Câmpulung Muscel, dr. Ioan Giurculescu – București, Aristide Stavros – Brașov, Mihai Sîrbu – Sinaia, prof. Alexandru Floricioiu – Brașov, Toma Boerescu – Sibiu, Viorel Constantin – Caraș Severin, Nicolae Jitaru – Brașov, prof. Mircea Mihăilescu – secretar general al Federației Romane de Turism Alpinism și poate mulți alții, cu un aport mai mic sau mai mare, dar cu un rezultat final de excepție.
Primele localități nominalizate pentru organizarea de formații Salvamont au fost: Câmpulung Muscel, Bicaz, Caransebeș, Reșița, Brașov, Predeal, Zărnești, Bran, Victoria, Rășinari, Bușteni, Sinaia și Borșa, toate înființându-se aproape imediat după apariția actului normativ, cu excepția echipei din Bicaz, înființată mai târziu. După o jumătate de secol de existență oficiala sub denumirea Salvamont, cei peste 5.000 de salvatori montani, care au făcut parte de-a lungul timpului din structurile Salvamont, se pot mândri cu peste 100.000 de acțiuni de salvare.
În prezent, activitatea de salvare montană este organizată în 24 de județe ce dețin zona montană, existând 24 de structuri Salvamont de nivel județean si 19 structuri Salvamont locale, în care activează cca 300 de salvatori montani angajați și cca. 500 de salvatori voluntari.