Salvamont Lupeni avertizează asupra riscului mare de avalanșă în Munții Vîlcan și Retezat

Serviciul Public Salvamont Straja Lupeni avertizează turiștii care se află în aceste zile în stațiunile turistice Straja și Pasul Vîlcan că în Munții Vîlcan dar și în Munții Retezat există un risc mare de producere a avalanșelor, datorat depunerii unui nou strat de zăpadă fără coeziune la sol, dar și datorită vântului. ”Adresăm tuturor turiștilor, pentru siguranța acestora, rugămintea de a nu părăsi zona schiabilă amenajată din Stațiunea turistică Straja și de a nu întreprinde acțiuni pedestre în zona înaltă a munților Retezat și Vîlcan”, avertizează George Resiga, șeful Serviciului Public Salvamont Lupeni.

Acesta spune că avalanșele nu sunt fenomene întâmplătoare, ci ele au loc aproape cu regularitate în toți munții, inclusiv în regiunea Văii Jiului. ”În regiunile de mare altitudine, temperatura se menține multă vreme sub zero grade, iar zăpada nu se poate acumula la nesfârșit, pentru că intervin numeroase cauze care forțează straturile de zăpada să cadă brusc sau să alunece lent în văi”, explică George Resiga.

În opinia salvamontiștilor, zonele cu cel mai ridicat grad de risc de producere a avalanșelor sunt:

– pe zonele de pantă ierboase sau cu grohotișuri care au o înclinare cuprinsă între 25-35 grade;
– pe zonele de pantă abrupte, cu înclinare mare, dar care au trepte sau platforme de depozitare a zăpezii (tipul avalanșelor de cataractă);
– pe pereții aproape verticali, opuși direcției dominante a vântului și care formează cornișe sau balcoane de zăpada în creastă;
– în pantele care au un culoar, o vale mediană;
– în pantele lipsite de păduri sau jneapăn.

Principalele cauze care produc avalanșe sunt:
– înclinarea terenului;
– cantitatea mare de zăpadă ce urcă mult de la sol, centrul de greutate al stratului aducându-l în echilibru instabil;
– temperatura solului, care topind baza păturii de zăpadă o desprinde de pământ, făcând-o să alunece pe un strat mobil de apă;
– vântul, prin presiunea sa, dă un impuls stratului de zăpadă ce se află în echilibru;
– lipsa de coeziune dintre cristalele ce formează pătura de zăpadă;
– lipsa de sudură dintre paturile de zăpadă cu vechime diferită, care face ca un strat să alunece pe celălalt;
– cutremurele de pământ;
– mișcarile străine, ca rostogolirea unei stânci, țipetele turiștilor, trecerea unui turist sau detunăturile armelor de foc, etc., sunt cauze care scot stratul de zăpada din repaus, punându-l în mișcare.

George Resiga mai arată că, dintre factorii variabili existenți la această oră în zonele Vîlcan și Retezat care pot conduce la declanșarea de avalanșe de zăpadă sunt generate în principal de condițiile meteo din ultimele zile, respectiv:

• zăpada proaspăta – creșterea greutății, creșterea masei de jos, stabilitatea fiind cel mai important factor de avalanșă.
• zăpada pufoasă – avalanșa fără coeziune (ninsoarea pufoasă favorizează avalanșa coerentă de placă).
• depunerile zilnice de zăpadă (instabilitatea crește cu grosimea stratului de zăpada, ruptura în zăpada veche sau proaspăta).
• intensitatea căderilor de zăpadă (instabilitate crescânda odată cu intensitatea zăpezii favorizând rupturi în zăpada proaspătă, fiind mare pericolul pe pante joase).
• ploaia și lapovița favorizează avalanșele de zăpadă udă fără coeziune sau avalanșele de placă ușoare, cu alunecări mixte de zăpadă și pământ.
• vântul în funcție de direcție, formează acumulari locale de zăpadă, crescând fragilitatea zăpezii, formațiunile de avalanșă de placă fiind îndreptate spre vânt dând naștere formațiunilor de costișă.
• temperatura și reținerea de apă în zăpadă, respectiv creșterea temperaturii, care duce la declanșarea avalanșelor.
• radiația solară, care influențează avalanșele mai ales pe pantele expuse la soare.

Șeful Serviciului Salvamont Lupeni, George Resiga (vicepresedinte al A.N.S.M.R.) vă avertizează să țineți cont de aceste recomandări și să acționați ca atare pentru a nu vă transforma vacanța la munte într-un coșmar.