ONG-urile din Valea Jiului cer autorităților recunoașterea patrimoniului industrial al regiunii

Reprezentanți ai societății civile din Valea Jiului, reuniți în consorțiul de ”ONG-uri Valea Jiului Implicată” avertizează că odată cu apusul industriei specifice secolelor al XIX și XX, regiunea se confruntă cu o gravă pierdere generată de dispariția unora din clădirile reprezentative ale perioadelor respective. Rând pe rând au dispărut deja fostele clădiri ale unor exploatări miniere închise, dar și de Atelierele Centrale de la Petroșani care găzduiau halele unde s-a turnat vestita Coloană a lui Brâncuși. Între timp, alte clădiri de patrimoniu, care ar putea constitui o zestre inestimabilă a Văii Jiului, se degradează zi de zi.

Într-o nouă încercare de a salva ceea ce se mai poate salva și de a valorifica ceea ce se poate valorifica din patrimoniul industrial al Văii Jiului, reprezentanții consorțiului ”Valea Jiului Implicată” solicită instituirea de către autoritățile din Valea Jiului a unui regim minim de protecție pentru o listă de obiective de acest fel, indiferent de natura proprietății acestora, cu scopul evaluării potențialului de reconversie al acestora de către specialiști atestați, înaintea acordării autorizațiilor de demolare sau modificare. De asemenea, după cum precizează arhitectul Mihai Danciu, unul dintre inițatorii acestui demers, societatea civilă solicită cartarea și studierea tuturor obiectivelor din Valea Jiului care fac parte din rețeaua patrimoniului industrial.

”Dorim să prevenim, astfel, situații precum cele care au avut loc doar în ultimele săptămâni, atunci când două clădiri remarcabile (turnurile puțurilor de la Uricani și Paroșeni) au fost dărâmate. Valea Jiului are posibilitatea de a urma nenumăratele exemple de bună practică din Vestul și Centru Europei și de a pune, astfel, în valoare patrimoniul industrial spre beneficiul comunității. Noi, membrii Valea Jiului Implicată, ne arătăm dispuși în a sprijini autoritățile locale din Valea Jiului în alcătuirea documentațiilor de fundamentare care să vină în întâmpinarea solicitărilor adresate, ca de altfel în a sprijini orice activitate care are ca scop îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii Văii Jiului. Patrimoniul industrial din zonă este reprezentativ, are rol memorial și identitar pentru comunitatea noastră locală”, spune Mihai Danciu.

În acest scop, ”Valea Jiului Implicată” a transmis primăriilor din cele 6 localități ale Văii Jiului o adresă în care solicită recunoașterea patrimoniului industrial din Valea Jiului, convinși fiind că acesta conferă un sens identitar pentru zecile de mii de locuitori ai regiunii, dar și un veritabil patrimoniu de o valoare ştiinţifică, tehnică, arhitecturală, culturală, istorică și turistică. 

”Unii spun că acest strat istoric merită pus la pământ cât mai repede, pentru a uita de conotațiile negative ale mineritului. Dar riscăm să cădem în aceeași capcană de care ne avertiza Nicolae Iorga: un popor care nu își cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu își cunoaște părinții. Alții cred că o atitudine pozitivă cu privire la patrimoniu presupune transformarea acestora în muzee. Nu, componenta culturală este doar catalizatorul, care adună comunitatea în jurul valorilor comune și atrage atenția asupra valorii arhitecturale sau ambiental. În jurul acestor clădiri trebuie reconstruite infrastructuri sau amenajate spații publice de calitate, așa cum au învățat foarte bine cehii, polonezii sau vesticii”, apreciază Adina Vințan, inițiatorului constituirii consorțiului de ONG-uri Valea Jiului Implicată.

Reprezentanții societății civile au chiar și o listă a clădirilor cu potențial de a fi clasate ca monumente sau doar cu rol ambiental care merită inventariate, salvate și, mai apoi, valorificate corespunzător. Acestea sunt:

  • Petrila: Mina Lonea – Puțul Centru, clădirea Dispensarului vechi și calea ferată cu Depoul de locomotive și descărcarea de la Mina Petrila), construite la finalul sec. XIX și mijlocul sec. XX, coordonate: 45.450409, 23.433376;
  • Petroșani: Ansamblul Stației CF din Petroșani, inclusiv clădirile anexă și echipamentele, construite în 1870, coordonate: 45.422969, 23.366002;
  • Petroșani: Ansamblul depoului și castelul de apă, inclusiv clădirile anexă și echipamentele, construite în 1912, coordonate: 45.432557, 23.359884;
  • Petroșani: Hala și coșul de fum, clădiri ale uzinei Varnița, construite în perioada antebelică, coordonate: 45.438822, 23.363437;
  • Petroșani: Turnurile Minei Livezeni și clădirea administrativă, a doua jumătate a secolului XX, coordonate: 45.399749, 23.371385;
  • Petroșani: Hala interbelică din ansamblul Atelierelor centrale (URMIROM), locul unde a fost turnată Coloana lui Brâncuși, coordonate: 45.428979, 23.364593;
  • Petroșani: clădirile parte din Colonia Ianza, aflate pe străzile Timișoarei și Nicolae Iorga, anii 1900 – 1903, coordonate: 45.417284, 23.370281;
  • Petroșani și Aninoasa: Gările și lucrările de artă (poduri, tuneluri) de pe traseul Bumbești – Livezeni, inclusiv stația CF Livezeni – perioadă sovietică, coordonate: 45.380102, 23.367391;
  • Aninoasa: Puțul metalic al minei Aninoasa și clădirile rămase pe sit, a doua jumătate a secolului XX, coordonate: 45.409537, 23.311451;
  • Vulcan: Centrala Paroșeni – hala de perioadă sovietică, coordonate: 45.364715, 23.261271;
  • Vulcan: Puțul Centru și Turnul puțului metalic de la mina Vulcan, a doua jumătate a secolului XX, coordonate: 45.387495, 23.281868;
  • Lupeni: Mina Lupeni: Puțul Centru, cel metalic, clădirea administrativă și calea ferată, a doua jumătate a sec. XX, coordonate:  45.358484, 23.218070;
  • Lupeni: Turnul fabricii Vâscoza, a doua parte a secolului XX, coordonate: 45.351145, 23.199912.
  • Uricani, Lupeni, Vulcani, Aninoasa, Petroșani: Calea Ferată Livezeni – Lupeni, construită în 1892.

”Pe lângă acestea, există o serie de martori ai perioadei industriale (guri de intrare în mină, tuneluri, turnuri ale unor puțuri, ansambluri civile specifice) care prin punere în valoare fac parte din rețeaua difuză a patrimoniului industrial. Pe lângă lista prezentată mai sus, este importantă cartarea și studierea tuturor acestor obiective în întreaga Valea Jiului, pentru a integra toate obiectivele care se supun recunoașterii prin arheologia industrială, cu mostre din toate etapele de evoluție în timp și, de asemenea, ca elemente care compun imaginea de ansamblu a trecutului industrial, prezente în fiecare localitate. Deși natura proprietății acestora diferă, relevanța pentru întreaga comunitate provine din atașamentul față de perioada de bunăstare și este recunoscută prin potențialul de reconversie și multiplele exemple din țări apropiate (Ungaria, Croația, Cehia, Polonia). Principiul reconversiei funcționale este utilizat și în Raportul de țară pentru România, pentru anul 2020, cu referire la Valea Jiului și categoria de proiecte și programe care necesită finanțare din Fondul pentru Tranziție Justă”, se mai arată în documentul transmis de Adina Vințan, în numele consorțiului ”Valea Jiului Implicată”, autorităților locale din Valea Jiului. 

Din acest consorțiu fac parte un număr de 18 organizații neguvernamentale din regiune, respectiv: Valea Jiului Society, Caritas Petroșani, Asociația Planeta Petrila, Fundația Noi Orizonturi Lupeni, University of Petroșani Students’ Union, Urban Lab Valea Jiului, Clubul Alpin Valea Jiului, Asociația Colonia Veselă Petroșani, Fundația Ianza Art Inter-Cultural Petroșani, Asociația Cu verdele-n sus, Asociația Salvați Copiii – Filiala Hunedoara – Subfiliala Petrila, Asociația Autism Helping Hands, Asociația Montan Club Floarea Reginei Petrila, Asociația Copii pentru Viitor Vulcan, Asociația Pro Parâng Petroșani, Asociația Smart Vulcan, Asociația de Voluntariat Casa Pollicino Petroșani, Crucea Roșie – Filiala Hunedoara – Subfiliala Petroșani.