Ecouri vibrante în comunitatea literară la volumul de debut ”Iubiri Pierdute” al poetului Dorel Neamțu

Este din ce în ce mai evident faptul că am avut o fericită inspirație atunci când am dar gir publicistic harului manifestat de confratele Dorel Neamțu pe tărâmul liric. Ziarul ”Exclusiv” este  primul ziar generalist din județul Hunedoara care a promovat un scriitor, un poet și flacăra talentului său. Așa cum la fel de inspirată s-a dovedit și decizia companiei Exclusiv Media Group de a aduna versurile lui Dorel Neamțu într-un volum de carte, scos sub egida casei noastre de editură. Nu doar pentru că Dorel Neamțu, fostul gazetar al ”Matinal”-ului din Valea Jiului, și-a așternut atât de emoționant sufletul în acest volum de poezie care marchează debutul său literar, ci și pentru ecourile cărții de poezie ”Iubiri pierdute” nu contenesc să ne surprindă.

Dincolo de referințele unor prestigioase personalități din viața culturală a Văii Jiului și a județului Hunedoara, care se regăsesc de altfel în această carte, în sute de mesaje transmise îndeosebi în spațiul virtual, Dorel Neamțu culege aprecieri și lauri ai creațiilor sale poetice. Printre cei care au realizat recenzii ale volumului ”Iubiri pierdute” se numără și scriitorul Al. Florin Țene, recenzia acestuia fiind publicată deja în prestigioase reviste de cultură, naționale și internaționale, precum ”Confluențe literare”, ”Așii României”, ”Națiunea” sau ”Napoca News”.

Despre arta poetică a lui Dorel Neamțu și despre volumul său de debut ”Iubiri pierdute”, Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România și membru al Academiei Americană-Română de Artă și Știință, scrie, sub titlul ”Vibrația ecourilor a unor ”Iubiri pierdute” în poezia lui Dorel Neamțu”, în felul următor:

”Nu de mult am primit de la poetul Dorel Neamțu din Petroșani volumul de poezii ”Iubiri pierdute”, apărut la Casa de Editură Exclusiv, 2020, Petroșani, cu o scurtă prefață, esențializată de profesoara Pătrașcu Carmen, iar pe a doua copertă descoperim un impresionant expozeu semnat de scriitorul Ioan Velica, intitulat ”Gânduri despre un… Om.”

Cartea am primit-o cu dedicația: ”Domnule Președinte, Vă dăruiesc cu drag aceste volume de poezii, unul special pentru dumneavoastră, în numele Ligii Scriitorilor din România, pe care, cu profesionalism, o conduceți în mod spiritual. Sunt Dorel Neamțu, din Petroșani, care alături de dl. Ioan Ovidiu Muntean, am primit botezul acestei serioase instituții, la începutul anului trecut. Avem o colaborare excelentă cu domnul președinte al Ligii Scriitorilor filiala județului Hunedoara, Ioan Velica. Cu prețuire și admirație, ss Dorel Neamțu, 6 X 2020.”

Volumul se deschide cu un catren impresionant dedicat lui Alin, îngerul care a zburat la cer pentru a supraveghea de Sus părinții săi Călina și Dorel: ”Era un vis misterios/Și blând din cale-afară/Căci era de tot frumos/De-a trebuit să piară.”

Cuprinzând 54 de poeme, în această carte cu titlu simptomatic am descoperit un poet autentic cu simțul muzicalității ritmului, a rimei și al esteticului: ”(…) Dar în pacea nopții mele/ Când iar ochi-mi i-am închis/ Te-am văzut cum printre stele/ Rătăceai cu al meu vis.” (Fruntea ta). Poetul este un imagist, cu o respirație a versului amplă împletind fenomenele cu clipa trăirii. Iubirea de casa natală, de părinți, este zugrăvită în culorile cuvintelor de recunoștință: ”Mă opresc în fața casei, ca pe-un vârf de munte sfânt/ Mi se pare o icoană, ce-i pictată de un vânt/ Dar icoana e pictată de un zbor de rândunele/ Și de îngeri, și-al meu tată și de sânul mamei mele.” (Pictorii mei sfinți). Iar vibrația eului dă sens ideilor ce conturează un dor primordial.

Dorel Neamțu este un însemnat poet al naturii, poeziile sale, în materie de lirică par a fi o întinsă gravură de substanță rurală. Om rafinat și cult, dotat de Dumnezeu cu talent, el cântă în sine un profund eu categorical, atât de cuprinzător încât exprimă prin subiectiv tot ceea ce are etnicul ireductibil. Poetul cântă, cu o uimitoare pătrundere, Soarele, cântecul de copil, ochii, evenimente din viață, înserarea, întregul univers în care trăiește. Natura lui, pe care o cântă și o percepe, este vie, germinativă și vitală, uneori frisonată de un romantism cu nuanțe triste: ”Am s-o caut, în vânt și-n ploaie, printre flori și printre spini/ ca să bată-n miez de noapte, două inimi de străini !” (Două inimi de străini).  Poet al iubirii femei, jumătatea mitologică a bărbatului, pentru motivații romantice, însă nu pentru sensuri picturale, ci mai cu seamă din rațiuni de ordin mitologic, așază poezia aceasta în altă ereditate: ”Dar mi-a dat să te sărut/ Ca pe-un inel peste trecut/ Ca doi copii ne-am logodit/ Și toată viața ne-am iubit.” (S-au dus și ochii tăi). Poetul iubește stările generice ale omului, al femeii, inclusiv al lumii, el privește relația cu sexul opus într-un imens ordo amoris, care poate rupe conturul și face să tremure liniile poemului ca o suprafață de apă. Focul iubirii nu este stins de albastru apei, el persistă în poem ca o rugăciune: ”Tu m-ai aprins, am să te sting/ Dar tu m-ai stins, ai să te-aprinzi?/ Dorința ta ? Vreau să te rog/ Ce să mă rogi ? Să nu mă stingi.” (Să nu mă stingi). În această poezie, ca în râurile limpezi și liniștite, trebuie să privești mai de sus întregul, curgerea lină și colosală, încercările de imagini calme, metafore surprinzătoare, ne descoperă un suflet iubitor de frumos ce-și oglindește imaginea, dar mai ales sufletul, în propriile-i versuri, precum Narcis.

În fond, Dorel Neamțu e un liric al mișcărilor fundamentale ale sufletului uman, un Hesiod care conspectează pe Dylan Thomas. Poetul e totodată lent și furtunos, ritual și stihic, are dorințe arzătoare dar și calm chinezesc. Mâna lui e blajină ca a grecului, însă artele lirice pulsează iubire din mari emoțiuni. Cartea este un subtil omagiu adus soției și părinților săi.

Volumul se încheie cu un capitol intitulat ”Aici a scris ceva, cineva, cândva. Poezia iubirii sale”, unde descoperim rânduri scrise cu sinceritate și profesionalism despre personalitatea și poezia lui Dorel Neamțu, de: Rodica Vașca din Canada, Monica Dușan, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Daniela Mârza din Italia, Gabriela Stoian, Ileana Firțulescu, jurnalist, Ioan Velica, președintele Ligii Scriitorilor din România filiala Hunedoara, Ioan Ovidiu Muntean, președintele Asociației ”Morala Creștină”, director al revistei ”Spirit de Roșcani”, Cristi Cristescu, directorul revistei ”Dacia Nemuritoare”, Gheorghe Toma, președintele Asociației Creștin Ortodoxă ”Sfinții Apostoli” Petroșani și Tiberiu Vințan, jurnalist, directorul Casei de Editură Exclusiv.

Scriind aceste rânduri mi-am adus aminte de ce zicea Ellen G. White, ce i se potrivește poetului de care am făcut vorbire: ”Dragostea nu poate fi manifestată în exterior fără fapte, așa cum focul nu poate fi întreținut fără combustibil.” În versurile poetului Dorel Neamțu descoperim multă dragoste.

Al. Florin Țene”

Iar mărturii ale celor care, citind cartea sau măcar unele din versurile pătimașe ale talentatului poet Dorel Neamțu, care se regăsesc pe portalul nostru editorial, continuă să ne parvină în fiecare zi. Semn că decizia de a-l publica, în premieră, pe poetul Dorel Neamțu a fost pentru noi mai mult decât una inspirată.