În Gara CFR Petroșani poți afla de acum ce te așteaptă în fascinanta călătorie cu trenul prin Defileul Jiului

De câteva zile, grație unui efort comun depus de ceferistul Ioan Dorel Șchiopu, patriot desăvârșit și mare iubitor de istorie și cultură, împreună cu ing. Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR de la București, în Gara CFR din municipiul Petroșani (ea însăși un obiectiv istoric demn de apreciat) și-a făcut apariția un panou informativ ceva mai aparte. Este vorba, așa cum ne explică Dorel Șchiopu (șeful stației CFR Petroșani) de o hartă a Defileului Jiului, pe care este marcat traseul liniei ferate Livezeni – Bumbești Jiu, cu toate stațiile de cale ferată de pe acesta dar, mai ales, cu numele celor 39 de tuneluri construite pe cei 39 de kilometri ai uneia dintre cele mai frumoase căi ferate din Europa, care străbate Carpații legând străvechile ținuturi ale Transilvaniei și Olteniei.

”Am reușit să montăm aceste panouri informative în preajma unui alt eveniment istoric, cel de la 1 aprilie 1948 care marchează deschiderea șantierului național Bumbești-Livezeni, unde grație efortului colectiv al celor care au răspuns apelului la muncă patriotică al regimului comunist proaspăt instaurat după Război, câteva luni mai târziu, în octombrie 1948, a putut fi deschisă această linie de cale ferată. Harta pe care am montat-o în centrul stației CFR Petroșani prezintă călătorilor traseul pe care urmează să-l străbată prin Defileul Jiului, câteva dintre informațiile istorice și culturale ale acestui proiect de mare anvergură dar și de mare artă, pe care-l reprezintă calea ferată Bumbești-Livezeni, dar și, fapt mai puțin cunoscut, numele pe care-l poartă cele 39 de tuneluri de pe acest traseu”, spune Dorel Șchiopu.

Acesta crede că, în acest fel, călătorii care aleg acest mijloc de transport pentru a trece Carpații prin Defileul Jiului, vor deveni mult mai interesați de a vedea frumusețile naturii și îndeosebi frumusețea lucrărilor tehnice realizate la construcția acestei căi ferate, de la impresionantele tuneluri și viaducturi, la elegantele gări ce păstrează amprenta unor construcții de bun gust și până la zidurile de sprijin ridicate cu o eleganță deosebită. Practic, după cum este convins Dorel Șchiopu, întregul Defileu al Jiului, parcurs cu trenul poate constitui o experiență similară parcurgerii unui sit istoric și cultural.

Nici nu se putea altfel, având în vedere că cei aproape 40 de kilometri ai căii ferate Bumbești-Livezeni, au fost construiți în aproape un sfert de secol, în vremurile grele marcate de cele două conflagrații mondiale dar și de cea mai mare criză economică din toate timpurile. Istoria consemnează faptul că, la începutul lunii martie 1924 au început primele lucrări de construire a căii ferate transcarpatice iar până la începutul anului 1931, au fost montaţi 4 kilometri de linie şi a fost finalizată o amplă serie de lucrări de artă, precum podul metalic Jiu I (Pleşea), viaductele de coastă Leurzeaua, Trântor şi Meri, tunelele Pleşea (237 de metri lungime) şi Leurzeaua (217, 5 metri lungime), precum şi o serie de clădiri auxiliare. Stopate timp de alţi 6 ani, lucrările au fost reluate la 1 august 1937, activitatea pe şantierul căii ferate a continuat într-un ritm susţinut, astfel că în ziua de 4 noiembrie 1941 au putut fi deschişi circulaţiei cei 8 kilometri de linie cuprinşi între staţiile Bumbeşti şi Meri. Situaţia extremă prin care a trecut statul român de-a lungul anilor celei de-a doua conflagraţii mondiale şi-a pus amprenta şi asupra viitoarei căi ferate Bumbeşti-Livezeni, astfel că, deşi în toamna anului 1941 aproximativ 50% din lucrările necesare deschideri circulaţiei trenurilor prin Defileul Jiului fuseseră finalizate, inaugurarea liniei la termenul prevăzut iniţial (pe parcursul anului 1945) nu a putut fi făcută, iar la 1 octombrie 1946 erau complet funcţionali doar 14 din cei 31 de kilometri ai traseului (9 kilometri dinspre Bumbeşti şi alţi 5 kilometri dinspre Livezeni). La 1 aprilie 1948, odată cu deschiderea „Şantierului Naţional de Muncă Gheorghe Gheorghiu Dej”, sălbaticul defileu al Jiului i-a primit pe primii dintre cei 27.988 de lucrători sosiţi, mai mult sau mai puţin voluntar, din toate colţurile României, iar după numai şase luni, în ziua de 22 octombrie 1948, primul şuierat al unei locomotive cu abur făcut să „răsune valea”.

Toate aceste momente de referință din istoria Căilor Ferate Române, care se suprapun peste unele din cele mai importante momente din istoria României, la care se adaugă fascinantul peisaj pe care-l oferă călătorului cu trenul acest impresionant ”drum de fier” prin Defileul Jiului, îl determină pe Dorel Șchiopu să fie încrezător că, atunci când vor urca în tren din gara Petroșani, având de acum la îndemână și informațiile despre călătoria pe care urmează să o facă prin Defileu, îi va convinge pe călători că, preț de mai bine de un ceas, pot lăsa deoparte telefonul mobil pentru a admira ceea ce natura și omul au creat pe acest traseu impresionant, poate cel mai frumos din România. Așa cum, experiența traversării tunelurilor Polatiște, Murga Mică, Murga Mare, Pleoștina, Rădulea, Cârligul Caprei, Păiuș, Cotor, Cârligul închis, Noroaie, Stânca, Dâlma Bradului, Borzii vineți, Lainici, Locuri rele 1, Locuri rele 2, Locuri rele 3, Hațegan, Tarnița, Dragalina, Piciorul Drogului, Trecerea prin stâncă, Diniș, Similoi, Bolzului, Ponorâta, Feregea, Meri, Leurzeaua și Pleșea, dar și viaductele, podurile, gările de pe traseu îi vor determina să caute și găsească, mai apoi, în cărți sau pe Google, poveștile tuturor acestora. Pentru că, în Defileul Jiului, fiecare loc are o poveste. De aceea, Defileul Jiului este, pe calea ferată, mai mult decât o simplă călătorie. E o lecție de istorie, de geografie și de artă, deopotrivă.