Maică Românie / O poezie de Mirela Cocheci

Unde te-au răstignit, o patrie străbună,

Prin ce unghere mi te-au aruncat?

Azi trebuia să-ți pun pe cap cunună

Și toată ziua peste tot te-am căutat.

 

Te-am căutat printre păduri rănite,

Te-am căutat prin urme de câmpii,

Te-am căutat pe chipuri flămânzite

Și-un ochi curați și umezi de copii.

 

Te-am căutat prin sate părăsite

Și prin orașele cu chip plecat,

Te-am căutat prin inimi împietrite

De-atâta dor, de plâns și de oftat.

 

Și am găsit doar bocet stins de șoapte

Și-mi este atât de dor de tine, țara mea,

Mi-ai fost furată toată, într-o noapte

Și nu mai am la cine mă-închina.

 

Mi-e dor de doinele nemuritoare,

Mi-e dor să-mi cânte moșul Ion la nai,

Mi-e dor de nume spuse-n gura mare:

De Gheorghe, de Vasile, de Mihai.

 

Și azi, în zi de Mare Sărbătoare

Te-aștept alături de ai tăi copii orfani

În Tricolor, cu pâine și cu sare

Să-ți spunem: Maică Românie,

 

„LA MULȚI ANI ” !