Pe măsură ce conflictul din Ucraina escaladează, copiii văd imagini și aud informații la știri care le induc sentimente de nesiguranță, frică și anxietate, pe care părinții este important să le poată gestiona. Specialiștii în sănătate psiho-emoțională din cadrul Organizației Salvați Copiii spun că la vârste mici, copiii nu înțeleg pe deplin ce se întâmplă în Ucraina și au multe întrebări privind imaginile, poveștile sau discuțiile la care sunt martori.
Cercetările la nivel global efectuate în trecut de Organizația Salvați Copiii în ceea ce privește conflictele din Iraq și Siria au scos la iveală relatări sfâșietoare ale copiilor care se simțeau îngroziți de bombardamente și atacurile aeriene, care se simțeau nesiguri în privința zilei de mâine și nefericiți că nu puteau să meargă în continuare la școală. Majoritatea copiilor care au participat la aceste cercetări au arătat semne de suferință emoțională severă.
Ce se întâmplă în aceste zile este înfricoșător nu numai pentru copii, cât și pentru adulți. Dacă ignorăm sau evităm subiectul, copiii noștri se vor simți și mai singuri și speriați, ceea ce le va afecta starea de sănătate fizică și psiho-emoțională. Prin urmare, este important să avem cu ei discuții deschise și oneste, ca să-i ajutăm să înțeleagă mai bine ceea ce se întâmplă.
Vă prezentăm în continuare 5 idei de bază, relevate de specialiștii Asociației Salvați Copiii, despre cum și când să discutați cu copiii despre conflictul armat:
1.Opriți-vă din ceea ce faceți și ascultați-vă copilul atunci când vrea să vă vorbească
Oferiți-le copiilor ocazii să vă povestească despre ceea ce știu, despre cum se simt și ce vor să vă întrebe. Este posibil ca imaginea lor de ansamblu să difere foarte mult de a dumneavoastră, așa că aveți răbdare să vă povestească ceea ce cred și ce au văzut sau au auzit.
2. Adaptați-vă povestea în funcție de vârsta copilului
Este important să aveți mereu în minte care este vârsta copilului dumneavoastră, atunci când purtați astfel de conversații. Copiii mici s-ar putea să nu înțeleagă noțiunea de conflict armat și vor avea nevoie de o explicație pe înțelesul lor. La fel de important este să nu cădeți în capcana de a da prea multe detalii sau explicații, deoarece îi puteți îngrijora suplimentar.
3. Validați emoțiile
Este important să se simtă înțeleși într-o conversație. Prin urmare, nu-i judecați și nici nu le luați în derâdere opiniile. Atunci când le oferim copiilor ocazia să-și exprime îngrijorările în cadrul unei discuții deschise și oneste, le oferim un sentiment de siguranță și liniștire.
4. Asigurați-i că adulții de pretutindeni lucrează din greu ca să rezolve situația
Este important să le reamintim copiilor că această problemă nu este responsabilitatea lor. Că nu trebuie să se simtă vinovați că ei pot să se joace cu prietenii lor, să se întâlnească cu ei și să facă lucruri care le aduc bucurie. În plus, este important să vă mențineți calmul atunci când veți purta această conversație cu ei. De multe ori, copiii imită emoțiile părinților, așa că atunci când dumneavoastră sunteți stresat în legătură cu o situație, este probabil ca și copiii să se simtă stresați.
5. Dați-le ocazia să ajute într-un mod practic.
Dacă vor să ajute, susțineți-i. Copiii care au ocazia să-i ajute pe cei afectați de un conflict armat se simt ca și cum ar fi parte din rezolvarea situației. Prin urmare, încurajați-i să strângă fonduri, să trimită scrisori către factorii locali de decizie sau să conceapă mici campanii prin care să ceară pacea în regiunea afectată.
Potrivit informațiilor prezentate de Lavinia Varodi, Coordonator program în cadrul acestei organizații, echipele Salvați Copiii România au acordat deja asistență umanitară pentru 1.175 de copii refugiați din Ucraina, în punctele de frontieră de la Sighet, Siret, Giurgiulești și Isaccea și în centrele de azilanți. Lor li se adaugă aproximativ 1.095 de adulți, în special mame. Organizația Salvați Copiii România este prezentă și în centrele pentru refugiați din Maramureș, Suceava și Galați, unde acordă ajutor umanitar persoanelor strămutate din Ucraina – pachete alimentare, produse de igienă personală, jucării, haine și încălțăminte – precum și asistență juridică.