Scriitorul Valeriu Butulescu intervievat de PCNEN, primul ziar electronic din Muntenegru

Home Cultură Scriitorul Valeriu Butulescu intervievat de PCNEN, primul ziar electronic din Muntenegru
Scriitorul Valeriu Butulescu intervievat de PCNEN, primul ziar electronic din Muntenegru

PCNEN este o prescurtare a Primului Ziar Electronic Muntenegrean, în cadrul căruia scriitorul Dejan Tofcevic asigură pagina de satiră. În cadrul acestei pagini, aşa cum declară scriitorul muntenegrean publică interviuri cu scriitori importanţi din lume, “din generaţii diferite, dar cu înalte realizări artistice”. Aceste interviuri se caracterizează prin brevitatea şocantă a întrebărilor şi răspunsurilor.

Poate că de aceea din România a fost ales scriitorul Valeriu Butulescu, recunoscut pentru concentrarea riguroasă a ideilor, în spaţiul de câteva cuvinte al aforismului. Valeriu Butulescu este conoscut în Muntenegru, ţară în care i s-a publicat o carte de aforisme la Editura “Risto Ratkovic” (RVP), la Bijelo Polje, în 2014.

Interviul din publicația PCNENeste savuros, sarcastic, ironic şi grav (pe alocuri), punând în discuţie subiecte de maximă actualitate. Îl reproducem în întregime, precizând că a fost publicat înainte de dezastrul fotbalistic al României, a cărei echipă a fost demulată în două meciuri de către naţionala Muntenegrului.

– Ce este un aforism pentru Valeriu Butulescu?

– Aforismul reuşit este o scânteie care luminează. Dumnezeu a marcat Geneza printr-un aforism: Fiat lux! Cu două cuvinte a iluminat Universul.

– Și poezia?

– Poezia e rouă sclipind în soare. Când această rouă ne udă încălţările, începe proza vieţii.

– Este arta în România în criză?

– Avem artă pentru toate categoriile de spirit. Arta cu cei mai mulţi adepţi rămâne însă arta culinară.

– Când vom ieși din criză?

– Nu ne grăbim să ieşim din criză. Istoria României este o criză multimilenară, de care suntem foarte mândri.

– Care este scena aforistică din România?

– Avem mai mulţi aforişti decât Aforisme.

– Ce mass-media publică aforisme?

– Publicaţiile de satiră şi umor. Dar şi revistele sobre. Aforismul nu este desconsiderat. Dar nici nu e luat în serios. De vină e şi invazia de aforisme modeste.

– Ce cred oamenii noștri despre liderii politici?

– Liderii politici seamănă mult cu cei care îi aleg. De aceea lumea îi urăşte.

– Dragostea este reciprocă?

– Desigur. Liderii politici şi poporul se iubesc la fel de teatral.

– Ascunde istoria răspunsurile la întrebările de astăzi?

– Istoria e mai mult o formă de propagandă decât o ştiinţă. La întrebările de astăzi istoria oferă numai răspunsuri oficiale.

– Și viitorul?

– Viitorul nu poate diferi prea mult de trecutul din care îşi trage sevele.

– Ce nu se va schimba niciodată?

– Încrederea oarbă a oamenilor în schimbare.

– Este posibil să obținem pacea prin război?

– Uneori, pacea e mai stresantă decât războiul. Nu trage nimeni. Toată lumea ocheşte.

– Cine câștigă fiecare război?

– Cel cu bani mulţi şi cu trompeta cea mai sonoră.

– Va fi un al treilea război mondial?

– E în plină desfăşurare. Dar diferă radical de războiul clasic. Mass-media bombardează iar băncile iau prizonieri.

– Războaiele fratricide au nevoie de ajutorul familiei extinse?

– Banii au devenit mai importanţi decât frăţia de sânge.

– Vor supraviețui cetățenii tuturor salvatorilor?

– Cu siguranţă. Cineva trebuie să plătească impozite.

– Ce vor face cei care vor supraviețui?

– Se vor înarma, pregătindu-se pentru o nouă pace.

– Avem o strategie care va dura până mâine?

– Peste noapte pot să apară elemente noi, care dimineaţă necesită altă strategie.

– Săracii materiali și spirituali merg împreună?

– Sărăcia materială ascute spiritele critice. Trebuie să convieţuim. Mari şi mici, trăim cu toţii din mila Soarelui.

– Unde se duc?

– În Rai, desigur. De două mii de ani Biserica ne garantează această destinaţie. E suficient să ne căim şi să plătim anumite taxe.

– Podurile separă oamenii?

– Podurile apropie oamenii. Dar uneori sfidează intenţiile marilor fluvii.

– Sunteți doctor în științe tehnice. Există un remediu pentru industria europeană?

– Industria europeană a funcţionat foarte bine, câtă vreme a mers colaborarea dintre Vestul şi Estul Europei

– Este doar UE Europa?

– UE e un experiment benefic. Merită extins în plan economic. Mai puţin în plan militar.

– Care este diferența înainte și după aderarea României la UE?

– Se munceşte mai puţin şi se trăieşte mai bine. Regula are însă şi excepţii.

– Oferă răspunsuri la întrebarea națională?

– Prin intrarea în UE, statele membre sunt nevoite să-şi lase la garderobă o parte din marile ambiţii naţionale.

– România și Muntenegru seamănă?

– Cu siguranţă. Toate statele balcanice au un numitor comun, de care nu ar trebui să ne dezicem.

– Și Bucureștiul și restul României?

– Bucureştiul are avantajele oricărei capitale. Găseşti loc de muncă mai bine plătit. Dar ce câştigi în plus, dai pe chiria locuinţei.

– Unde este diferența?

– Bucureştiul este o Podgorica ceva mai mare.

– Ce ne leagă?

– Dorinţa de a trăi mai bine.

– Ce părere aveți despre starea economiei din România?

– Produsul Intern Brut al României este azi de trei ori mai mare ca pe vremea lui Ceauşescu. Dar nu se cade să afirm aşa ceva. La noi, un intelectual trebuie să critice economia şi să injure guvernanţii.

– Este cultura la fel de importantă ca industria?

– Cultura are importanţa ei, desigur. Dar bunăstarea materială e esenţială.

– Va salva iubirea lumea?

– Asta face iubirea de la Adam şi Eva încoace.

– Și sexul?

– Sexul este garantul continuităţii noastre istorice.

– Când vom fi mai buni?

– În fiecare zi care urmează.

– Spuneţi-ne ceva frumos.

– M-am străduit să fac asta în răspunsurile anterioare.

– Întreabaţi-l ceva Dejan Tofcevic dacă vreţi.

– Aţi citit cartea mea de aforisme, tradusă în muntenegreană?

– Am citit-o. Şi mi-a făcut o impresie deosebită.