Excepțională ideea, atitudinea și acțiunea autorităților publice locale din comuna Bănița de a readuce în atenție un monument cu relevanță istorică nu doar pentru aceste meleaguri, ci pentru întreaga națiune română. Aflat la doar câteva sute de metri de marginea șoselei ce leagă Deva de Petroșani, pe un deal împădurit, Turnul cetate de la Crivadia este una din emblemele istorice ale comunei Bănița. Turnul cetate de la Crivadia, ridicat ca punct de vamă în urmă cu mai bine de o jumătate de mileniu, cel mai probabil în anul 1582, este nu doar locul care a străjuit vreme de sute de ani deasupra minunatelor chei ale Crivadiei din Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina, celebrul drum istoric al poștalioanelor, ci și locul pe care bravi ortași ai Armatei Române l-au udat cu sânge în Marele Război al Reîntregirii.
Am rememorat toate aceste evenimente, joi, 8 septembrie 2022, la prima ediție a Festivalului istoric denumit chiar ”Turnul cetate de la Crivadia”. Alături de primarul comunei Bănița – Petru Dorin Marc și administratorul public al comunei – Iulia Rus, cei care au inițiat și organizat acest festival, au fost prezenți numeroși locuitori ai comunei sau hunedoreni veniți aici special pentru acest eveniment, dar și oaspeți de seamă precum primarul municipiului Vulcan – Cristian Merișanu, subprefectul județului Huneodara – Gheorghe Bogdan Urdea, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara – Alin Țambă, directorul Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara – Adrian David, consilieri locali și județeni, reprezentanți ai Filialei județene Hunedoara a Asociației Naționale ”Cultul Eroilor – Regina Maria” și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Valea Jiului.
Într-o festivitate sobră, dar deosebit de emoționantă, s-a vorbit despre acest monument ce completează zestrea istorică, culturală și geografică a comunei Bănița, constituind tot atâtea puncte de reper pentru dezvoltarea turismului în aceste locuri. Despre oportunitățile de dezvoltare a turimsului istoric în comuna Bănița a vorbit Alin Țambă (vicepreședinte al CJH), iar despre valențele istorice și naturale ale acestor locuri a vorbit subprefectul Gheorghe Bogdan Urdea. Iar dacă pasionatul istoric Ioan Dorel Șchiopu (președintele Filialei Hunedoara a Asociației Naționale ”Cultul Eroilor – Regina Maria”) a trecut în revistă, succint dar concis și emoționant, momentele care au marcat istoria acestor locuri într-un context cu relevanță națională și europeană, primarul Vulcanului, Cristian Merișanu a reamintit că localități vecine fiind, Bănița și Vulcanul au fost legate întotdeauna de o punte, fie că ea a fost cea a căii rutiere cunoscute drept ”Drumul Poștalioanelor” (actualul DJ 666), fie că ea a fost una istorică (în cele două mari conflagrații mondiale ale secolului trecut), fie că ea a fost una culturală sau una de sinceră și profundă amiciție.
Tot despre o altfel de punte, între trecut și prezent a vorbit, în discursul său, și primarul comunei Bănița, Petru Dorin Marc. ”Marcăm astăzi un moment important în viețile noastre, prin prisma faptului, extrem de important, că am reușit să facem o punte între trecutul nostru și valorizarea moștenirii acestuia și o punte de suflet care a determinat atât de mulți oameni să fie astăzi aici, într-un loc emblematic. Ați aduce aminte de un loc ca acesta, de istoria lui și de oamenii care au scris-o, constituie premisa faptului conform căruia nimic nu piere atâta timp cât există cineva care-i știe și îi spune mai departe povestea. Este ceea ce ne propunem să facem și cu acest monument istoric, dar și cu celelalte lucruri care pot face din comuna Bănița nu doar un loc de tranzit, ci o destinație turistică, asta într-un context în care se vorbește tot mai mult despre turism ca o alternativă de dezvoltare a comunităților. Eu cred că merită să încercăm și noi să ne dezvoltăm valorificând potențialul nostru turistic, spunându-le celor care vin aici povestea acestor locuri, deoarece astfel nu doar că avem o șansă de a valorifica oportunitățile pe care le avem, dar în același timp cinstim memoria bravilor noștri înaintași. Pentru că și noi suntem trecători prin această lume, dar avem datoria de a lăsa ceva în urmă, așa cum au făcut-o cei pe care-i cinstim astăzi, aici”, a spus Petru Dorin Marc, primarul comunei Bănița.
Iar asta cu atât mai mult cu cât dincolo de poate banalitatea faptul că turnul de la Crivadia a fost secole de-a rândul doar un punct vamal construit pentru a tempera schimburile comerciale dintre olteni și hațegani, considerate la vremea respectivă drept acte de contrabandă, pământul acestor locuri a fost sfințit cu sângele celor care s-au jertfit aici în bătăliile Marelui Război al Reîntregirii, așa cum remarca istoricul Ioan Dorel Șchiopu. Nu întâmplător, grație cadrelor militare în rezervă și în retragere și patrioților din cadrul asociației ”Cultul Eroilor”, întreaga ceremonie s-a desfășurat în prezența unei gărzi de onoare purtând replica drapelului de luptă al Batalionului 9 Vânători de Munte sub care au luptat aici ostași ai Armatei Române, în toamna anului 1916, așa cum a semnalat mr. Nelu Ureche, inimosul președinte al Subfilialei locale Bănița a Asociației ”Cultul Eroilor”.
Că oamenii din Bănița își prețuiesc istoria și își respectă înaintașii a dovedit-o însăși prezența lor în număr foarte mare la acest eveniment despre care unul dintre seniorii comunității, Gheorghe Andriță spunea că este ”cel mai emoționant eveniment public care a avut loc la Bănița de câteva decenii încoace”, îndemnându-și consătenii să ia aminte și călătorii să-și oprească pentru un moment drumul spre Deva sau Petroșani, pentru călca pe aceste locuri nu doar atât de frumoase, dar și atât de sacre. La rându-ne, vă invităm și noi ca, atunci când străbateți drumul național 66 de la Deva spre Petroșani sau invers, să vă opriți o clipă lângă viaductul de la Crivadia ce leagă Ținutul Momârlanilor de Țara Hațegului și să urcați poteca spre turnul secular, ca să vă bucurați de un peisaj de excepție și ca să înțelegeți mai bine cine suntem și de unde venim în istorie, dar și să-i cunoașteți mai bine pe oamenii din Bănița, gazde mereu primitoare.
