Un studiu societologic realizat de IRES în luna decembrie 2022 relevă faptul că pesimismul este dominanta stării de spirit a românilor atât la final de an, dar și atunci când își exprimă speranțele și așteptările pentru anul viitor.
Studiul IRES arată că românii nu cred că 2023 va fi mai bun nici pentru ei personal, în ceea ce privește nivelul de trai, dar nici pentru România. Faptul că așteptările românilor legate de politică sunt mai degrabă de ordin sistemul/fundamental decât așteptări factuale arată că neîncrederea în politicieni și în instituții, reliefată de prima parte a studiului național, stă la baza acestui pesimism generalizat care se manifestă în ultimii ani la nivelul societății românești.
Jumătate dintre participanții la sondaj sunt pesimiști cu privire la ceea ce va aduce anul 2023 pentru România. Astfel, 51% spun că acest an va fi mai prost pentru țara noastră decât a fost 2022. Aproape un sfert (24%) sunt de părere că va fi la fel ca și anul precedent, iar același procent cred că 2023 va fi totuși mai bun. Tendința este una similară cu cea manifestată în ianuarie 2022 pentru anul în curs.
Ceva mai optimiști sunt respondenții cu nivel redus de educație, dar și participanții la studiu care spun că ar vota cu PSD sau PNL dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Pesimiștii în schimb se regăsesc în rândul persoanelor active, cu vârste între 36 și 65 de ani și a celor care nu sunt deciși în privința votului la alegerile parlamentare.
De altfel, și atunci când sunt în situația de a-și evalua nivelul de trai pentru 2023, 48% dintre participanții la studiu se așteaptă ca noul an să fie unul mai prost decât 2022; puțin peste un sfert (26%) cred că va fi la fel și un alt sfert (24%) cred că anul 2023 va fi mai rău decât 2022. Sunt mai optimiști cu privire la statusul lor financiar din 2023, tinerii și votanții PNL, iar pe pesimiști îi regăsim în proporții mai ridicate în rândul persoanelor cu venituri scăzute, a celor cu vârste între 51 și 65 de ani, dar și în rândul votanților AUR și a indecișilor.
Întrebați ce ar dori să se schimbe în anul 2023, în România din punct de vedere politic, respondenții indică mai frecvent schimbări fundamentale, sistemice (ex. doresc să se schimbe în totalitate politicienii/clasa politică ori conducătorii țării, Guvernul/partidele de la guvernare ori Parlamentul) și au mai puține solicitări concrete.
Notorietatea prevederii protocolului coaliției de guvernare conform căreia în 2023 conducerea guvernului revine Partidului Social Democrat este împărțită, în timp ce 48% dintre respondenți cunosc această informație, 51% spun că nu sunt la curent cu aceasta. Sunt mai informați bărbații, persoanele peste 51 de ani și respondenții cu studii superioare, dar și votanții PSD.
52% dintre respondenți au încredere că Președintele Klaus Iohannis și PNL vor accepta numirea unui prim ministru PSD, în timp ce 39% cred contrariul. Sunt mai optimiști în această privință respondenții cu studii superioare și cei cu venituri de peste 4.000 lei.
Peste jumătate dintre cei intervievați cred că, în viitor, România nu se află în pericol de a fi atacată de Rusia, dar 43% cred opusul. Bărbații, respondenții cu educație și cei cu venituri ridicate resimt în proporții mai scăzute pericolul ca țara noastră să fie atacată de Rusia, în timp ce acest pericol este resimțit în proporții mai ridicate în rândul persoanelor cu educație scăzută și cu venituri reduse.
Studiul sociologic a fost realizat de IRES în perioada 7-12 decembrie 2022, pe un eșantion de 1.615 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, rezultatele studiului având o eroare maximă tolerată de ± 2,5%.