Flori de Soare, flori de Lună
Pe a ta frunte se-adună
Și-n ochii aprinși luceferi
Cei mai tineri, cei mai teferi
Lacrimile, cele două
Sunt doi stropi, cununi de rouă
Și-a ta gură tot aprinsă
Flacăra ce nu e stinsă
Nici de vânt și nici de ploaie
Nici de sărutări șiroaie
Brațele tale întinse
Două amfore cuprinse
Și din pașii tăi râd zorii
Strălucind ca și fiorii
Nu e glas de ciocârlie
Să slujească o cununie
Anotimp de vară vie
Struguri negri copți în vie
Râu de zambet și privire
Regină peste iubire
Un descânt si-un dans anume
Toate poartă al tău nume
Scris pe cer cu flori, lalele
Peste inimile mele
Și-n parfumul des și verde
Mă avânt până m-oi pierde
Și mă rog, clipa să steie
Ești un vis, ori ești Femeie ?
