Muzeul Oului sau cum a evoluat încondeiatul ouălor de la tradiţie la operă de artă

Home Reportaj Muzeul Oului sau cum a evoluat încondeiatul ouălor de la tradiţie la operă de artă
Muzeul Oului sau cum a evoluat încondeiatul ouălor de la tradiţie la operă de artă

muzeuoi1Ştiam că, undeva, în inima Bucovinei, oameni plin de har şi iubitori de tradiţii au găsit, într-un mod inedit, un posibil răspuns la întrebarea care frământă omenirea încă de la începuturile acesteia, dar nu avusesem ocazia să văd “pe viu” niciodată cum un banal ou poate căpăta valoarea unei adevărate opere de artă. Dacă ajungeţi însă în localitatea Vama, aflată undeva între drumul care leagă Câmpului Moldovenesc de Gura Humorului, pe E 85 şi veţi întreba orice localnic “Ce a fost mai întâi: oul sau găina ?”, răspunsul lor va fi unul pe cât de simplu, pe atât de incitant: “Descoperiţi singuri răspunsul la muzeul din sat al doamnei Letiţia Orşivschi”.

Iar dacă aveţi şi inspiraţia de a vă abate din drumul naţional doar 250 de metri, pe strada Gării din Vama, veţi descoperi nu doar un posibil răspuns la dilema primordialităţii, ci veţi avea parte, în casa strămoşească a familiei Orşivschi, de o inedită, captivantă şi fascinantă călătorie în tradiţia încondeiatului ouălor în Bucovina, dar şi în alte ţări ale mapamondului în care acest frumos obicei a fost dus, cu meşteşug şi migală, de oameni cu un talent desăvârşit, la rangul de operă de artă.

muzeuou6Muzeul oului din Vama este inedit nu doar prin faptul că aici se află unul din cele mai cunoscute ateliere de încondeiat ouă din România, ci mai ales prin faptul că aici se află o colecţie de peste 5.000 de ouă din toată lumea, pe care prof. Letiţia Orşivschi le-a adunat în aproape 25 ani de participări la expoziţii naţionale şi internaţionale la care a fost invitată, dar şi ouă lucrate magistral de mâna artistei. În colecţie există ouă care au o vechime mai mare de un secol, aşa cum există ouă extrem de rare, cum sunt cele de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo, struţ sau ouă încondeiate de dimensiuni foarte mici, cum sunt, de exemplu, cele de potârniche, vrabie, porumbel sau ouă de dimensiuni foarte mari, cum sunt cele de raţă, gâscă, curcă sau struţ. Toate aceste frumuseţi sunt expuse în zeci de vitrine tematice, spre admiraţia tuturor celor care, indubitabil, se declară de-a dreptul fascinaţi de ceea ce, pentru moment, pare să fie o imagine ireală, o experienţă de domeniul fantasticului.

muzeuou2Şi totuşi, la “Muzeul Oului” din Vama sau, dacă doriţi, mai familiar, acasă la doamna prof. Letiţia Orşivschi, expresia “aşa ceva nu există” păleşte în faţa realităţii. Mai mult, simpla admirare a exponatelor care te lasă de-a dreptul cu gura căscată, este aici însoţită de explicaţiile de nota zece ale distinsei gazde.

Aşa am aflat, de pildă că tradiţia încondeiatului ouălor este adânc înrădăcinată în istoria familiei Orşivschi, fapt certificat de ouăle cu o vechime de peste 50 de ani expuse într-una din vitrinele muzeului. Tot aşa am aflat, de pildă, despre diferite tehnici internaţionale de transformare a ouălor în opere de artă, despre ouăle “perforate” din Cehia, despre ouăle zgâriate din Germania, despre ouăle tradiţionale slovace cu paie decupate sau fire metalice aplicate, despre porţelanul englezesc în formă de ou, despre măştile veneţiene pictate pe ouă, despre motivele religioase greceşti pe coajă naturală de ou sau chiar despre celebrele păpuşi “Matruşka”, zugrăvite pe ouă le lemn şi ascunse una în cealaltă precum celebra jucărie rusească. Aşa cum am aflat, de asemenea, că tehnica emailului este tradiţională în caşmirul pakistanez, iar cultul elefantului se regăseşte pe ouăle din India, cum am aflat despre ouăle din porţelan şi jad din China, despre măştile din Bali, pentru alungarea duhurilor rele, despre ouăle de broască ţestoasă din Vietnam, ori despre ouă realizate de artişti japonezi. În colecţie sunt şi ouă de pe continentul american, mai ales din zona Americii Latine, dar şi ouă de flamingo şi emu, renumitul struţ australian, lucrate de către aborigeni. În câteva vitrine, ouăle sunt aranjate pe teme; aici vom vedea ouă cu motive florale, motive religioase, ouă perforate, jocuri de alb şi negru, ouă din pietre şlefuite sau din porţelan decorat manual.

muzeuouCa şi cum toate acestea nu ar fi de ajuns, gazda Muzeului Oului, doamna prof. Letiţia Orşivschi mai are o surpriză pentru oaspeţii săi: atelierul de creaţie. Aici puteţi vedea “pe viu” care este drumul oului de la o simplă celulă în coajă albă la vestitul şi miraculosul ou încondeiat bucovinean. În cadrul atelierului veţi putea lua parte la lecţii de încondeiere, demonstraţia fiind făcută de prof. Letiţia Orşivschi, urmând ca după vizionare, după ce veţi face cunoştinţă cu regulile de lucru şi cu simbolurile, să fiţi invitaţi şi dumneavoastră să vă încercaţi talentele artistice. Cu puţină atenţie, cu ceva îndemânare şi răbdare, puteţi învăţa primii paşi ai acestei inedite forme de “belle arte” care, pornind de aici, din inima Bucovinei, din casa familiei Orşivschi, a ajuns astăzi un adevărat ambasador al turismului românesc în marile Capitele ale lumii.

De vreţi dragi cititori, să deşluşiți taina încondoierii ouălor de Paște sau de vreţi doar să vă bucuraţi de sărbători tradiţionale cum doar bucovinenii ştiu să vă ofere, lăsaţi totul deoparte şi daţi fuguţa în Bucovina. Doamna prof. Letiţia Orşivschi vă aşteaptă la Vama, la “Muzeul Ouălor Încondeiate”.

muzeuou3

muzeuou5

muzeuou4