În comunitatea petrileană, care așa cum a a descris-o cândva Ion D. Sîrbu, „nu este doar un simoplu oraș, ci o lume întreagă”, și în acest an ”Ziua Minerului” a fost una care a stat, în egală măsură, sub semnul tristeții, al speranței dar și al bucuriei.

Evenimentele organizate aici în data de 6 august 2024 au fost în așa fel creionate de organizatori – Consiliul județean Hunedoara, DGAMPT Hunedoara, Primăria și Consiliul local al orașului Petrila, Asociația Planeta Petrila – încât să cuprindă laolaltă toate aceste sentimente care descriu atât de bine sufletul minerilor.

Mai întâi, într-o simplă, dar emoționantă ceremonie de comemorare a ortacilor care au trecut în eternitate și a căror jertfă pe altarul „aurului negru” nu este uitată de oameni, la troița din incinta Ansamblului istoric „Mina Petrila” a fost oficiată o scurtă slujbă reliogioasă, urmată de depuneri de coroane de flori în memoria tuturor minerilor care s-au săvârșit în încă tulburătoarele accidente de muncă prin care au trecut minerii și la cele două exploatări de cărbune de pe raza acestui oraș. Rând pe rând, reprezentanții Sindicatului și conducerii EM Lonea, ai Complexului Energetic Valea Jiului, ai Primăriei și Consiliului local al orașului Petrila, ai Consiliului județean Hunedoara, ai EM Livezeni, ai Asociației Planeta Petrila, ai Colectivului fostei Mine Petrila și ai unor partide politice au depus coroane de flori, în acordurile probabil celei mai emoționante interpretări a Imnului Minerilor, redată din înregistrarea vocii speciale a clei care a fost artista minerilor din Valea Jiului, Tatiana Stepa.

Arc peste timp, pe seară, „Imnul Minerilor” a răsunat pe scena din curtea Exploatării Miniere Petrila, din inima fiului Tatianei, valorosul artist Cătălin Stepa, invitat alături de pianistul Aurelian Epuraș (împruenă cu care formeză trupa piano-folk Sinestezii”) să susțină un concert al bucuriei de Ziua Minerului, la Exploatarea Culturală Petrila.

Tot aici au avut loc, de-a lungul zilei, o serie de expoziții, proiecții de film, tururi ghidate, plimbări cu ciclodrezina, dar și dezbateri cu privire la viitorul acestui loc emblematic pentru istoria mineritului din Valea Jiului, dar și plin de speranță pentru tot ceea ce înseamnă conservarea identității minerilor Văii Jiului pentru mulți ani după apusul acestei nobile meserii și activități economice și sociale.