Fără a fi în vreun fel influențați de pesimismul celor care sunt de părere că ruinele fostelor clădiri din perimetrul fostei Mine și Preparații de Cărbune de la Petrila nu pot fi redate circuitului de interes public, cu atât mai puțin unuia cultural și/sau turistic, grupul inimoșilor și ambițioșilor oameni de cultură reuniți în jurul Asociației Planeta Petrila fac pași mici, dar esențiali, înainte în ceea ce privește implementarea proiectelor ce au ca scop valorificarea clădirilor de patrimoniu industrial de la Petrila.
Încă o veste bună a fost adusă, zilele acestea, de arhitectul Ilinca Păun Constantinescu, cea care coordonează echipa de specialiști care vizează implementarea proiectului ”Preparația culturală Petrila”, un proiect care-și propune consolidarea și refuncționalizarea Preparației vechi și a Spălătoriei de Cărbune de la Petrila, într-un Centru de vizitare cu funcțiuni complementare. Proiectul, inițiat de Primăria orașului Petrila și finanțat de Institutul Național al Patrimoniului a primit, pentru etapa DALI, aviz favorabil din partea Ministerului Culturii. ”Aplauze Primăriei Petrila că a inițiat proiectul, mulțumiri Institutului Național al Patrimoniului că a finanțat, felicitări echipei că a lucrat și a terminat cu coroniță, respectiv cu aviz de la Cultură”, spune Ilinca Păun Constantinescu.
Aceasta a mai precizat că proiectul face parte dintr-un proiect mai amplu, de lungă durată, coordonat în ultimii ani de către asociația Planeta Petrila în colaborare cu Primăria Orașului Petrila, în scopul de a elabora o strategie patrimonială de conversie și regenerare urbană și comunitară în jurul patrimoniului industrial al Petrilei.
Funcțiunile propuse de studiul DALI al proiectului ”Preparația culturală Petrila” sunt de tip mixt, având în vedere o destinație cu caracter administrativ, cultural, de sport-agrement, de alimentație publică și de infrastructură aferentă căilor de comunicație feroviară, respectiv prin realizarea de:
- spații expoziționale, spații multifuncționale cu destinații culturale sau de spectacol;
- instalații sportive în aer liber, piscină acoperită, spa;
- bistro / cafenea panoramică;
- birouri, zonă de recepție;
- zonă așteptare și îmbarcare/debarcare feroviară.
În opinia echipei de proiectanți ”Preparația Culturală Petrila” poate deveni proiectul pilot de succes pentru tot ceea ce înseamnă revitalizarea spațiului fostei Exploatări Miniere de la Petrila și transformarea acestuia într-un spațiu multifuncțional, de interes cultural, turistic, social, economic și administrativ unic în România.
În elaborarea acestui proiect au concurat o serie de specialiști de cea mai înaltă clasă în domeniul arhitecturii culturale, începând cu arhitectul Ilinca Păun Constantinescu și continuând cu arh. Mihai Danciu, arh. Cristina Sucală (reprezentanți ai proiectantului principal Ideogram Studio SRL), cu arh. Toader Popescu (șeful proiectului de arhitectură, specialist acreditat de Ministerul Culturii) și echipa acestuia de la Point Zero SRL, respectiv arh. Vlad Draghescu, arh. Roxana Zahariea și arh. Raluca Zahariea. Esențială a fost și munca echipei de Rezistență de la Steff Proiect SRL, formată din Ștefan Ruste (șef proiect Rezistență) și ing. Ioana Avram, ca și cea a echipei de Instalații de la CC Instal SRL formată din ing., Samuel Ghiman (șef proiect Instalații) și ing. Cristian Bejeriță ori cea a echipei de Expertiză formată din ing. Mihai Ursăchescu (specialist acreditat de Ministerul Culturii) și ing. Adrian Stănescu. Din echipa de proiect au mai făcut parte: arh. Corneliu Constantin (specialist în Verificare, acreditat de Ministerul Culturii), SC Van Project & Design (respopnsabil cu Analiza Economică), Teodor Dănilescu și Emil Ioan Bogdan (responsabili ridicări topo și Releveu), Geosond SRL (autorul Studiului geotehnic), Asociația Planeta Petrila (responsabilă cu partea de consultare publică), dar și neobosiții susținători ai acestui ambițios proiect: Ion Barbu, Cătălin Cenușe, Ina Berar, Cristian Șandor și alții.
Cu toții au demonstrat și continuă să demonstreze că mina Petrila poate și trebuie să trăiască și după moartea exploatării cărbunelui, demonstrând că dacă cărbune (sic!) nu mai e, la Petrila cultură este încă din belșug.