În seria conferințelor organizate la Muzeul Mineritului din Petroșani, în anul aniversar „Petroșani 100”, scriitorul Marian Boboc, custodele acestei valoroase instituții muzeale din Valea Jiului a propus nu doar o temă relevantă pentru marcarea celor 100 de ani de la declararea Petroșaniului ca oraș, ci un dublu eveniment menit să prezinte, pe de o parte, rolul Universității din Petroșani în dezvoltarea urbană a „capitalei” Văii Jiului, iar pe de altă parte, să aducă în atenție rolul mineritului în dezvoltarea societății urbane a Petroșaniului și a întregii regiuni.
Evenimentul a avut loc miercuri, 27 noiembrie 2024 la Muzeul Mineritului din Petroșani, în salonul de conferințe care găzduiește și exponatele Muzeului Muntelui.
Conferința „76 din 100. De la Institutul Cărbunelui la Universitatea din Petroșani” susținută de prof.univ.dr.ing. Sorin Mihai Radu i-a prilejuit rectorului instituției de învățământ superior din Valea Jiului să facă nu doar un scurt istoric al evoluției acesteia de-a lungul celor 76 de ani de existență, ci și pentru a evidenția multiplele și incontestabilele avantaje pe care înființarea Institutului de Mine din Petroșani l-a avut în formarea de specialiști în acest domeniu cheie al economiei românești vreme de mai bine de un secol, precum și efectele benefice pentru Petroșani și întreaga Vale a Jiului pe care continuă să le producă existența Universității din Petroșani pe aceste meleaguri. „Privind în urmă, la istoria acestei universități, la zecile de mii de specialiști pe care i-a dat societății în cei 76 de ani de existență dar și privind astăzi locul și rolul universității noastre în viața urbei și a regiunii, cred că în lipsa acesteia, Petroșaniul și Valea Jiului ar fi fost mult mai sărace, nu neapărat din perspectivă pecuniară, ci mai ales a valorilor umane din societate și din comunitatea noastră”, a concluzionat prof.univ.dr.ing. Sorin Mihai Radu.
Acest enunț cu valoare de teoremă a fost întărit și de primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi, care în discursul său a evidențiat faptul că Universitatea din Petroșani a avut, are și, din fericire, va avea în continuare un rol determinant în tot ceea ce a însemnat și înseamnă dezvoltarea Petroșaniului și, în general, a Văii Jiului.
Despre importanța înființării, cu 76 de ani în urmă, a unui institut de mine în cel mai mare bazin carbonifer al țării a vorbit, într-o excelent documentată prezentare academică, și prof.univ.dr.ing. Iosif Andraș, cel care a activat vreme de mai bine de o jumătate de secol exclusiv în cadrul acestei universități, acesta evidențiind faptul că nu doar Valea Jiului, ci întreaga Românie a avut de câștigat de pe urma activităților școlii de specialiști în domeniul minier de la Petroșani, ale cărei rădăcini istorice marchează începuturile activităților academice din România.
Despre trecutul, prezentul și tristele perspective ale viitorului mineritului în Valea Jiului a vorbit și inginerul Bujor Bogdan, absolvent al Institutului de Mine din Petroșani, specialist care a avut ani de-a rândul responsabilități legate de activitățile miniere din Valea Jiului. Acesta și-a lansat, cu acest prilej, cea mai recentă carte a sa: „Tăcerea adâncurilor”, o pledoarie la adresa mineritului din Valea Jiului și, în același timp, un strigăt de avertizare împotriva indiferenței și ignoranței care riscă să pună în pericol nu doar ireversibilul punct final al activităților din minele Văii Jiului, ci mai ales amintirea acestuia și respectul față de o seamă de oameni care au slujit acest sector de activitate cu profesionism, cu muncă, cu demnitate, cu onoare.
Despre cartea inginerului Bujor Bogdan, „Tăcerea adâncurilor”, apărută recent sub egida Editurii Universitas, a vorbit și reputatul prof.univ.dr.ing. Mircea Georgescu, fost decan al Facultății de Mine și prorector al Universității din Petroșani, care a prefațat, de altfel, acest volum.
În concluzia unui eveniment cultural de excepție, derulat în anul omagial ”Petroșani 100” la Muzeul Mineritului, scriitorul Marian Boboc a arătat că închiderea minelor de cărbune este un capitol al vieții noastre asupra căruia nu putem decât să ne întristăm, să reflectăm și să acționăm pentru ca reperele istorice, sociale, umane ale acestei nobile activități care a condus la dezvoltarea urbană a Petroșaniului și a Văii Jiului să nu fie uitate.