Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a declarat, joi, la Deva, într-o conferință de presă, că întreaga activitate a Parlamentului European (PE) din actuala sesiune parlamentară a stat sub semnul Brexit-ului.
În cadrul conferinței de presă, deputatul european a făcut o succintă prezentare a activității sale din actuala sesiunea parlamentară care se va încheia la sfârșitul lunii iulie a.c.
”Sesiunea parlamentară a început, în toamna anului trecut, sub imperiul șocului creat de rezultatele referendumului din Marea Britanie, dar pot să spun că se încheie într-o notă optimistă datorită rezultatului alegerilor din Franța. (…) Alegerea lui Emmanuel Macron, un european convins, a adus cu sine posibilitatea întăririi motorului franco-german, esențial pentru Uniunea Europeană ”, a afirmat Winkler.
Potrivit acestuia, întreaga sesiune a PE s-a desfășurat într-un context politic și social complex. ”În această perioadă extrem de turbulentă pentru scena politică europeană, m-am străduit cât mai bine să înțeleg semnalele transmise de cetățeni. Cred că aceștia își doresc o schimbare reală, care să aducă mai multă eficiență actului politic, mai multă sinceritate, mai multă responsabilitate și transparență. Politicianul trebuie să răspundă acestor așteptări, dar în același timp trebuie să dea dovadă de leadership, îndrăzneală și viziune în fața provocărilor generate de accelerarea fără precedent a cursului istoriei. Avem nevoie de dialog pentru a reconstrui încrederea zdruncinată acum între diferitele componente ale societății, mai ales între cetățeni și clasa politică”, a arătat Iuliu Winkler în raportul său de activitate. Deputatul european consideră că este extrem de important ca în perioada următoare să se investească mai multă energie și timp în planificarea viitorului UE.
El a mai spus că, în acest context, una dintre cele mai mari probleme ale UE, dar și ale României este creșterea inegalității, iar cauzele care provoacă această situație trebuie ameliorate. ”Una dintre preocupările mele în Comisia de Comerț Internațional (INTA) a fost legată de diminuarea acestei inegalități.(…) În general, în INTA discutăm despre bani, suntem preocupați de ce este profitabil pentru UE în comerțul internațional. Dar, dacă analizezi, vezi că în unele state membre se așază profiturile, iar altele rămân doar cu costurile”, a precizat Winkler. În acest context, el a vorbit despre faptul că fost preocupat de măsurile din industria siderurgică, în sensul obținerii unui echilibru între cost și profitabilitate și pentru statele est europene, deci inclusiv pentru România, la fel și în cazul îngrășămintelor chimice.
Iuliu Winkler a vorbit și de prioritatea constantă a activității sale parlamentare legată de problematica drepturilor minorităților naționale. Deputatul european a arătat că s-a bucurat de succesul Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) Minority Safepack, înregistrată la începutul lunii aprilie de către Comisia Europeană, cu atât mai mult cu cât inițial aceasta a fost respinsă. ” Tratatul de la Lisabona a introdus un instrument extrem de important și anume acela al inițiativei cetățenești europene. Conform acestuia, un milion de cetățeni din șapte state membre pot semna o petiție către Comisia Europeană, iar aceasta are datoria de a se ocupa de solicitarea acestor cetățeni. (…) În urmă cu trei ani, UDMR împreună cu organizații ale mai multor minorități naționale și lingvistice din UE au început demersurile pe lângă Comisie în vederea înregistrării unei petiții care propune crearea unui cadru european de protecție a minorităților. Comisia Europeană a respins inițiativa noastră, iar noi, știind că avem dreptate, am dat-o în judecată la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, și am câștigat în primăvara acestui an. Acesta reprezintă rezultatul muncii consecvente din ultimii 5 ani pe care am avut-o în cadrul UDMR și alături de reprezentanții organizațiilor celorlalte minorități naționale și lingvistice din UE”, a subliniat deputatul european.
Iuliu Winkler a adăugat că, până în primăvara viitoare, organizațiile minorităților naționale și lingvistice implicate în proiect vor trebui să strângă un milion de semnături în cel puțin 7 state membre. ”Noi, UDMR, ne-am propus să strângem 250.000 de semnături”, a mai spus deputatul european.