REPORTAJ / Sabia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, emblemă pe veșnicia satului hunedorean Roșcani

Home Cultură REPORTAJ / Sabia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, emblemă pe veșnicia satului hunedorean Roșcani
REPORTAJ / Sabia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, emblemă pe veșnicia satului hunedorean Roșcani

DOREL NEAMȚU

Una dintre cele 20 de copii ale sabiei celui numit de Papa de la Roma, Sixtus al IX-a, ”Athleta Christi” se află acum în satul hunedorean Roșcani.

Localitatea Roșcani se află așezată la poalele munților Poiana Ruscăi, la 30 de km distanță de Micia-Vețel, la 345 de km de capitala județului Hunedoara – Deva și la 50 de km de Gorunul lui Horea de la Țebea și la 25 de km de cea mai înaltă așezare umană din județ – comuna Bătrâna.

Prin 1460, aici s-a construit biserica, în 1491 a fost atestată localitatea, iar în 1957 s-a construit școala nouă. După 1945, la Roșcani a avut loc o adevărată explozie demografică și una culturală, de instrucție și de educație. A fost o ploaie curată, un soare luminos și un vânt de primăvară care au făcut posibilă înflorirea comunei cum nu a mai fost vreodată.

Roșcaniul a dat societății un ministru, în persoana domnului IOAN OVIDIU MUNTEAN, dar și medici, farmaciști, profesori, învățători, educatori, juriști, ziariști, ingineri, meseriași și partizani. În Roșcani se scrie de câțiva ani și la o revistă frumoasă de cultură, ”SPIRIT DE ROȘCANI”, care se hrănește din hârtia produsă în urmă cu circa 200 de ani de fabrica de hârtie din sat, din făina pentru pâinea albă, măcinată în cele două mori așezate pe malul râului Dobrii, din lacrimile stalactitelor și stalacmitelor din Peștera Roșcani și din chemarea drumului ce duce la Bătrâna, acolo unde dacii trăiesc liberi în port și în simțire. În anul Domnului 2016 s-au sărbătorit 525 de ani de la atestarea documentară a localității printr-o slujbă înaltă săvârșită de preotul satului Victor Șuiaga, căruia i-au fost alături alți 6 preoți, toți cu o mare vocație liturgică.

Printre ferestrele lăcașului de cult privește fericit de 525 de ani Împăratul nostru Domnul Isus Hristos, la credincioșii săi adunați duminică de duminică pentru a apăra credința și veșnicia satului.

MISTERELE SABIEI LUI ȘTEFAN CEL MARE

În lupta de la Vaslui din 1475, Ștefan se acoperea de glorie spulberând uriașa armată otomană care intrase în Moldova. Impresionat de faptele de arme ale voievodului, Papa Sixtus al IV-lea i-a conferit titlul de ”Athleta Christi” – Atletul lui Hristos, dar și două daruri, un steag de luptă și o sabie. La comanda Papei, sabia a fost realizată în atelierele armurierilor italieni, fiind binecuvântată personal de acesta și blagoslovită special la Roma. Tocmai de aceea i-au fost atribuite și calități magice.

În muzeul Topkapi din Istambul, fostul mare palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor, lângă o sabie japoneză se află o spadă moldovenească. Simplă și cu lama muncită, atrage atenția prin dimensiuni dar, mai ales, prin heraldica mânerului. Pe discul acesteia apar stema Moldovei, Capul de bour și inscripția în slavonă: ”I/an Stefan voevoda, gospodar zemli Moldavskou”/”Io Ștefan Voievod, Domn al Țării Moldovei”.

Se presupune că Ștefan cel Mare, personal, ar fi predat sabia în momentul în care a acceptat să plătească tribut turcilor. Este însă puțin probabil ca voievodul să fi renunțat la simbolul dinastiei și monarhiei Moldovei. O altă variantă, de departe aceptată, este jefuirea visteriei domnești de către turci. Acest eveniment s-ar fi întâmplat după 1538, când Petru Rareș a fost alungat în campaniie de represalii ale lui Suleiman Magnificul. Domnul adus de turci, Ștefan Lăcustă, i-a lăsat pe otomani să jefuiască tezaurul, luând cu ei și spada voievodală. De atunci, spada lui Ștefan cel Mare a stat n palatul sultanului.

Cu toate tratativele deschise cu autoritățile turcești pentru aducerea spadei în România, arma a rămas tot la Istambul. În muzeele românești există însă mai multe copii ale celebre spade. Atunci când a fost adusă în țară sabia lui Ștefan cel Mare de la Topkapi, pentru o scurtă perioadă, cu prilejul trecerii în rândul sfinților a acestuia, se zice că au fost făcute 20 de copii ale acesteia, dintre care una se află și în satul hunedorean Roșcani, dar și în conștiința sătenilor mândrii că pe cerul ce îi ocrotește zi de zi stau scrise cu stele de foc următoarele: ”SABIA LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT – EMBLEMĂ PE VEȘNICIA SATULUI ROȘCANI”

(Articol apărut în nr. 3/2007 al reviste ”Spirit de Roșcani” sub semnătura jurnalistului Dorel Neamțu)