Care este configurația politică a noului Parlament și câte mandate are fiecare partid

Home Politică Care este configurația politică a noului Parlament și câte mandate are fiecare partid
Care este configurația politică a noului Parlament și câte mandate are fiecare partid

După anunțarea rezultatelor finale oficiale ale scrutinului din 6 decembrie 2020, procesul electoral se încheie odată cu distribuirea mandatelor de senatori și deputați, proces încheiat după redistribuirea voturilor obținute de formațiunile politice care nu au întrunit pragul electoral prevăzut de lege, de 5% din numărul total al voturilor exprimate la nivel național.

După efectuarea acestor regularizări și distribuiri ale mandatelor, configurația politică a noului Parlament al României, procentual și din punct de vedere al mandatelor atribuite, arată în felul următor:

Astfel, în Senatul României, scorul final al PSD devine 34,56% (în creștere de la 29,32%), iar numărul mandatelor de senator obținute de PSD este de 47. PNL are, după redistribuire, un scor de 30,15% (în creștere de la 25,58%), respectiv un număr de 41 mandate de senator. Alianța USR Plus crește procentual la 18,38% (în creștere de la 15,86%) și va avea un număr de 25 de senatori. Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) reușește, la redistribuire, să treacă pragul de 10 procente, înregistrând o pondere de 10,29% (în creștere de la 9,17%) în structura viitorului Senat. În fine, UDMR va avea 9 senatori, corespunzător noului procent politic de 6,62% (în creștere de la 5,89%).

Similar, în Camera Deputaților, PSD va avea cel mai mare număr de deputați, 110 – corespunzător procentului politic de 33,43% (în creștere de la 28,90%). PNL obține, după redistribuire, un scor politic de 28,27% (în creștere de la 25,19), respectiv un număr de 93 de deputați. Alianța USR-PLUS va avea 55 de deputați, corespunzător noului procent politic de 16,72% (în creștere de la 15,37%). AUR reușește și la Camera Deputaților să obțină un scor politic de două cifre, respectiv 10,03% (în creștere de la 9,08), ceea ce-i asigură un număr de 33 de deputați. UDMR va avea, la rândul său, 21 de deputați, după ce scorul său politic a crescut la 6,38% (de la 5,47). Componența Camerei Deputaților va fi completată cu 17 deputați, reprezentanți ai minorităților naționale (altele decât cea maghiară), care totalizează o pondere de 5,17% în structura politică a Camerei Deputaților).

În județul Hunedoara, după prima etapă de distribuire a mandatelor, Cristian Resmeriță (PSD) a obținut un mandat de senator iar Natalia Intotero (PSD), Ilie Toma(PSD) și Vetuța Stănescu (PNL) câte un mandat de deputat. În urma redistribuirii voturilor, Vasile Potecă (PNL) și Lucica Dina Muntean (PNL) au obținut, la rândul lor câte un mandat de senator, iar Viorel Sălan (PSD), Anamaria Gavrilă (AUR) și Pollyana Hangan (USR-PLUS) vor completa echipa deputaților județului Hunedoara.

O analiză aprofundată a acestor rezultate, coroborată cu anunțul Președintelui României care dorește să desemneze un premier care să construiască o majoritate politică a forțelor de dreapta în perspectiva formării noului Guvern, ne arată că, la un calcul sumar, PNL, Alianța USR-PLUS și UDMR au o majoritate de 55,15% (totalizând 75 de mandate), iar la Camera Deputaților o majoritate de 51,37% (cu 169 de deputați) la care se pot alătura și cei 17 deputați ai minorităților, caz în care majoritatea forțelor de dreapta poate ajunge la un procent de 56,53%.

Reamintim că Președintele României, Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare la negocieri în vederea nominalizării viitorului Prim Ministru, pentru data de luni, 14 decembrie 2020. Potrivit informațiilor prezentate de partidele politice, PNL îl propune pentru funcția de Prim Ministru al noului Guvern pe Florin Cîțu (actual ministru al Finanțelor), Alianța USR-PLUS propune varianta fostului premier Dacian Cioloș (liderul Grupului european Renew Europe din Parlamentul European), PSD îl propune la rândul său pe dr. Alexandru Rafila (reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății), iar AUR are la rândul său o propunere, în persoana lui Călin Georgescu (director al Centrului Național pentru Dezvoltare Sustenabilă).