Sărbătoare fără egal, de Sânziene, la Straja Lupeni

Sute de oameni adunați din toate cele 4 zări ale Văii Jiului, dar și turiști aflați în zonă, s-au întâlnit joi, 24 iunie, în frumoasa stațiune Straja din municipiul Lupeni, pentru a sărbători împreună nu doar Ziua Universală a Iei populare românești, ci și una dintre cele mai frumoase tradiții din Ținutul Momârlanilor: ”Nedeia de Sânziene”. Eveniment adânc înrădăcinat în timp, atestat documentar încă de acum mai bine de o jumătate de mileniu, dar în mod cert descinzând încă din vremurile străvechilor daci, serbarea câmpenească a ”Nedeii Sânzienelor” a fost reluată la Straja în urmă cu mai bine de două decenii de Emil Părău, recunoscut drept unul dintre promotorii turismului în această frumoasă zonă a țării, dar și energic și pasionat păstrător al tradițiilor autentice ale băștinașilor din frumoasa Țară a Momârlanilor. Demersului său i-au subscris, deja de ani buni, reprezentanții Primăriei și Consiliului local al municipiului Lupeni, dar și alți lideri ai comunității lupenene.

Emil Părău, care a îmbrăcat pentru acest eveniment special, un costum tradițional din Ținutul Momârlanilor, confirmă faptul că acest eveniment are o tradiție de sute de ani și apreciază că păstrarea vie a spiritului acestuia este o datorie de onoare a oamenilor locului dar și un punct de interes major pentru turiștii care vin vara în frumoasa stațiune de pe culmile muntelui Straja. ”Nedeia Sânzienelor e o tradiție de sute de ani care se întâmplă aici, în Straja. Sigur că, de-a lungul timpului, au mai fost și întreruperi, cum s-a întâmplat și anul trecut, când din pricina pandemiei nu am putut organiza nedeia decât într-un cadru restrâns. Mă bucur foarte mult că anul acesta au venit atât de mulți oameni, că am avut parte de o nedeie cu de toate și că ne-a dat bunul Dumnezeu o vreme așa de frumoasă. Împreună cu cei prezenți am trăit și emoția slujbei de sărbătoare a părintelui Dimitrie de la Schitul Straja, ne-am bucurat și de concursul tradițional al cailor și am cântat și am jucat într-un spectacol folcloric cu adevărat de tezaur, alături de invitații noștri din acest an. Împreună cu Primăria și Consiliul local am reușit să facem posibil acest eveniment la care oamenii au început să vină în număr tot mai mare și care cred că are toate șansele să devină încă un punct de atracție de pe harta turistică a acestui minunat Ținut al Momârlanilor”, a declarat Emil Părău.

Cei care au avut inspirația de a urca anul acesta la ”Nedeia Sânzienelor” din Straja s-au putut bucura de o sărbătoare fără egal, pe o vreme dumnezeiască, într-o atmosferă absolut specială creată de tripla semnificație a zilei de 24 Iunie: cea a credinței (nașterea Sfântului Ioan Botezătorul), cea a portului popular românesc (Ziua Universală a Iei) și cea a tradițiilor moștenite (nedeia propriu zisă). Mulți dintre participanți au venit la ”Nedeia de Sânziene” asemenea străbunilor lor, purtând cu mândrie straiele de sărbătoare ale minunatului port popular momârlănesc. Pentru costumele lor tradiționale unice, venerabilii momârlani Gheorghe Ciurea și Petru Cioarcă (cei mai în vârstă dintre participanții nedeii din acest an de la Straja) au fost premiați de organizatori.

De premii considerabile au avut parte și cei 14 ”Feți Frumoși” care s-au întrecut, după datină, în concursul de călărie, galopând în sus și-n jos călare pe roibi frumoși, spre admirația tuturor. Ca la orice concurs, după reguli bine stabilite, a fost întocmită și o ierarhie, pe podiumul căreia s-au situat: Flavius Petru Solomon (Locul I), Alin Dăduț (Locul II), Leonard Sain (Locul III), urmați fiind de ceilalți flăcăi participanți la acest concurs, respectiv: Petru Mihăilă, Gheorghe Ferenczi, Ioan Pavăl, Zoltan Vass, Alex Ferenczi, Gabriel-Neluțu Ferenczi, Ionuț Gherghe, Sorin Covaci, Marius Sain, Daniel Gal și Florin Apostol.

Pentru că nedeia înseamnă, înainte de toate, cântec, joc și voie bună, toate acestea au fost ingrediente de succes ale unei zile de excepție, datorită unui concert folcloric cu adevărat de tezaur susținut de rapsozi valoroși ai folclorului românesc, de la Ovidiu Peica și Aida Busuioc, până la inegalabilii Niculina Stoican (veritabilă ”Cosânzeană a Olteniei”) și Puiu Codreanu (adevărat ”Făt Frumos” al Ardealului). De excepție a fost și prestația Orchestrei folclorice ”Puiu Codreanu” condusă de maestrul Otoo Horvath, care preț de mai bine de 5 ore a cântat necontenit, dând ocazia tuturor celor prezenți să se prindă-n horă și să joace sârba, într-un spectacol cu adevărat al bucuriei.

Nu încape îndoială că ”Nedeia Sânzienelor” a fost, anul acesta, una de excepție. Așa cum au apreciat-o, în egală măsură toți participanții, fie ei spectatori, organizatori, artiști, gazde sau oaspeți. Prezent cu întreaga familie la această nedeie, împreună cu alți reprezentanți ai comunității locale din Lupeni dar și din celelalte orașe și municipii ale Văii Jiului, senatorul Cristian Resmeriță s-a declarat, la rândul său, mândru de succesul acestui eveniment care, în opinia sa, face cinste tuturor celor care i-au dat viață. ”Este un eveniment foarte frumos, de tradiție și mă bucur că pot fi și eu prezent aici, la Straja, împreună cu familia mea alături de atât de mulți oameni din marea familie a lupenenilor. Mă bucur că rodul bunei colaborări dintre administrația locală de la Lupeni și mediul de afaceri are astfel de ecouri în comunitate, mă bucur că împreună putem crea astfel de evenimente prin care, pe de o parte păstrăm și prețuim valorile tradiționale ale înaintașilor noștri și promovăm stațiunea Straja iar, pe de altă parte, ne bucurăm de clipe atât de frumoase petrecute împreună. Felicit organizatorii pentru felul în care au pregătit această nedeie și felicit oamenii care ne-au arătat încă o dată cât de frumoase sunt portul, cântecul și dansul popular, care ne-au arătat cât de prețioase sunt momentele petrecute împreună la ceas de bucurie”, ne-a declarat senatorul Cristian Resmeriță.

În concluzie, fără teama de a greși, putem spune că anul acesta ”Nedeia Sânzienelor” de la Straja a marcat o sărbătoare fără egal a comunităților de momârlani din Valea Jiului, de care s-au bucurat în egală măsură și ”barabele”, și ”viniturile” și toți ceilalți. Spre justa fală a gazdelor și spre marea părere de rău a celor care au lipsit.