Calitatea apei potabile în toate localitățile Văii Jiului este conform standardelor

Operatorul regional care asigură alimentarea cu apă la nivelul Văi Jiului, Apa Serv Valea Jiului, informează că zilnic se efectuează recoltări de apă de pe întreg teritoriul Văii Jiului, în reţeaua de distribuţie care deserveşte cele 6 localităţi, calitatea apei fiind verificată de asemenea, de fiecare dată, şi după intervențiile în reţelele de distributie a echipelor Apa Serv Petroşani.
Laboratorul de la Dănuţoni care efectuează aceste analize este inclus în programul de monitorizare și control al Apa Serv Valea Jiului funcţionând în baza Legii. 458/2002, modificată de Legea. 311/2004.

În urma analizelor fizico-chimice şi microbilogice ale probelor de apă recoltate, operatorul regional din Valea Jiului informează că toate probele de apă prelevate din absolut toate localitățile Văii Jiului sunt conforme cu prevederile Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile la toţi parametrii analizaţi.

Reacția apei (pH) – Poate fi acidă, (pH < 7), neutră (pH = 7) sau alcalină (pH > 7), în funcție de conținutul de săruri dizolvate în apă. Se exprimă prin indicele pH, care este cologaritmul concentrației ionilor de hidrogen la 1 l de apă.

Turbiditatea – Depinde de materiile din apă aflate în diferite stări de dispersie și de natura lor. Turbiditatea se măsoară prin comparație cu o emulsie etalon în scara silicei: 1 mg silice fin divizată la 1 l apă distilată reprezintă un grad de turbiditate (GT).

Duritatea apei – Se datorează sărurilor de calciu și de magneziu aflate în soluție. Aceste săruri pot fi sub forma de carbonați, de cloruri, de sulfați, de azotați, de fosfați sau de silicați. Un grad de duritate este echivalent cu 10 mg de CaO, sau 1,142 mg de MgO conținute într-un litru de apă. Duritatea temporară este determinată de carbonați, care prin firbere precipită. Duritatea permanentă este determinată de celelalte săruri de calciu și de magneziu (sulfați, cloruri, etc.) și nu precipită prin fierbere. Duritatea totală este suma durităților temporară și permanentă.

Clorul – Se găsește în apă sub forma de cloruri fiind, cel mai frecvent, de natură minerală. Prezența în cantități mari a clorurilor dau apei un gust neplăcut, caracteristic (sărat, amar). Clorurile pot fi și de natură organică.

Substanțele organice – Provin din resturi de plante și animale. Ele pot fi oxidate complet și se exprimă în miligrame pe litru de manganat de potasiu necesar pentru oxidarea lor.

Caracteristici bacteriologice – Sunt determinate de bacteriile prezente în apă. Din punct de vedere al igienei apei, bacteriile se pot împărți în următoarele categorii importante:

– Bacterii banale, fără influență asupra organismului.
– Bacili coli, care în proporție mai mare indică contaminarea apei cu ape de la canalizare.
– Bacterii saprofite, care dau indicații asupra contaminării cu dejecții animale.
– Bacterii patogene, care produc îmbolnăvirea organismului.