Un nou mamifer preistoric descoperit pe teritoriul Geoparcului UNESCO din Țara Hațegului a primit numele voievodului Litovoi

Situl UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, își reconfirmă importanța paleontologicăla nivel mondial. O nouă descoperire aduce informații inedite despre viața existentă pe fosta insulă a Hațegului, în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani.

O echipă internațională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, a descoperit și a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania. Din echipa de cercetare au mai făcut parte renumiți paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie respectiv Meng Jin și Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York.Descoperirea a fost anunțată într-un studiu apărut recent într-o prestigioasă publicație a Academiei de Științe a SUA. Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parțial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO.

Această specie nouă aparține unui grup de mamifere primitive complet dispărut în zilele noastre, numite multituberculate. Numele lorprovine de laforma și structura specială a dinților. Suprafața de masticație a premolarilor și mai ales a molarilor este acoperită de un număr mare de mici excrescențe (cuspi sau tuberculi) așezați ordonat, în șiruri.Descoperirea publicată recent constă dintr-un schelet parțial care include și resturi alecraniului și dentiției și care a permis, în premieră, reconstituirea corpului și estimarea greutății acestui animal preistoric. Pe baza reconstituirii, cercetătorii au ajuns la concluzia că craniul micului mamifer avea o morfologie nemaiîntâlnită până acum la acest grup. Bolta craniană era foarte bombată, dar puternic alungită și îngustată în spate, exact în regiunea cutiei craniene ce adăpostea, în timpul vieții, creierul animalului.

”Surpriza cea mai mare a venit când am reconstituit în detaliu cutia craniană a animalului și structura creierului, folosind tehnologia microtomografiei computerizate.Morfologia unică a craniului era dublată de una similară, unică, a creierului. Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse, noul multituberculat având cel mai scăzut coeficient de encefalizaredocumentat în cadrul mamiferelor, extincte sau actuale. Acest coeficient, EQ, reprezintă o unitate de măsură care reflectă dimensiunea relativă a creierului, deci implicit și gradul de dezvoltare al acestuia. De fapt, creierul multituberculatului din Hațegavea dimensiuni relative comparabile mai mult cu cele întâlnite anterior la strămoșii reptilieni ai mamiferelor. În pofida dimensiunii reduse, creierul animalului era surprinzător de modern în alcătuire, amintind mai mult de cel al mamiferelor evoluate decât de cel al mamiferelor mai primitive, din Mezozoic. In plus, regiunile creierului responsabile pentru văz, auz și miros erau bine dezvoltate, sugerând că noul multituberculat dispunea de unele simțuri mult mai bine dezvoltate decât majoritatea mamiferelor”, afirmă conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

 Această morfologie unică a structurii cutiei craniene și a creierului a fost pusă de cercetători pe seama mediului de viață insular al speciei nou descoperite, același mediu care a provocat și reducerea dimensiunii dinozaurilor transilvani, celebrii dinozauri pitici. Fenomenul de reducere relativă a dimensiunii creierului a fost identificat anterior și în cazul altor mamifere care au trăit în mediu insular (Sicilia, Creta, Madagascar), dar este acum recunoscutăpentru prima dată la mamifere din era dinozaurilor.

”Modificarea poate fi explicată prin necesitatea de a redirecționa resurse importante în dezvoltarea individuală (și care erau mai puțin disponibile în mediul insular, restrictiv) dinspre creșterea unei mase cerebrale mari, și extrem de costisitoare, către alte costuri energetice, esențiale în supravețuirea speciei în noile condiții cum ar fi reproducerea, spre exemplu. Față de toate cazurile de reducere a masei cerebrale, documentate anterior, la noul multituberculat hațegan, reducerea creierului a avut loc în mod puternic diferențiat, iar centrii simțurilor au rămas foarte bine dezvoltați, sugerând că supraviețuirea acestuia depindea în mod fundamental de simțuri olfactive, auditive și vizuale excelente”, consideră Meng Jin, de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York,co-autor al studiului care îl descriepe Litovoi.

Noul mamifer preistoric, care a coexistat cu dinozaurii pitici din fosta Insulă a Hațegului la sfârșitul perioadei Cretacic, a primit numele de Litovoi tholocephalus. Numele a fost ales pentru a onora unul dintre primii voievozi medievali ai zonei care a avut sub stăpânire inclusiv regiunea Hațegului. În plus, acest nume a fost considerat potrivit și pentru că ruda cea mai apropiată a multituberculatului Litovoi este Barbatodon. Acesta era un alt mamifer contemporan dinozaurilor pitici, descoperit în urmă cu cca 30 de ani și al cărui nume derivă, la bază, din cel al voievodului Bărbat, frate și succesor al lui Litovoi. Numele său a rămas imortalizat în Țara Hațegului prin denumirea dată Râului Bărbat. Primul craniu parțial al unui   mamifer multituberculat a fost descoperit însă pe teritoriul Geoparcului în urma cu cca. 40 de ani și a fost denumit Kogaionon, în amintirea legendarului munte sfânt al dacilor care au populat aceeași regiune cu zeci de milioane de ani mai târziu.

”Interesant este că de la sfârșitul perioadei cretacice, când diverși dinozauri pitici populau arhipelagul tropical ce acoperea actualul spațiu european, multitubeculate contemporane acestorase cunosc exclusiv din arealul Insulei Hațeg. Aceasta reprezintă zona de uscat ce cuprindea actualul teritoriu al Țării Hațegului și regiuni învecinate din Transilvania.Pe alte continente, cum ar fi Asia sau America de Nord, multituberculatele erau bine reprezentate, existând o serie de descoperiri care confirmă acest lucru, însă pentru Europa, descoperirile din Țara Hațegului sunt unice”, precizează Mátyás Vremir,de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca,descoperitor al specimenului și co-autor al studiului.

Lucrarea care raportează această descoperire este intitulată “Dome-headed, small-brained island mammal from the Late Cretaceous of Romania” și a fost publicată în numărul din 8 mai a revistei Proceedings of the National Academy of Sciences (doi:10.1073/pnas.1801143115).

Fotografii: prof. Zoltan Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.