În „Piața Tricolorului” din municipiul Deva s-a desfășurat astăzi un ceremonial public organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Drapelului Național. La acest eveniment, organizat de Instituția Prefectului județului Hunedoara au participat oficialități locale și județene, cadre militare, jandarmi și ofițeri din cadrul Poliției Române ș.a.
În alocuțiunea sa, prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian a prezentat semnificația acestei zile dedicată Tricolorului, simbol al unității și identității naționale: „De peste 150 de ani, Tricolorul a fost martor al marilor evenimente din istoria neamului românesc. Drapelul României se distinge prin semnificaţie, profunzime şi încărcătură spirituală: are cele 3 culori împărțite în mod egal, reprezentând principiul egalității iar orientarea culorilor în sus, semnifică verticalitatea. Dedicăm această zi tuturor celor care, în vremurile noastre, onorează țara și drapelul național, făcându-și datoria cu dedicare, profesionalism și curaj, în țară sau în afara granițelor, dar și celor care, prin performanțele obținute în diferite domenii, au făcut ca Tricolorul să fie înălțat pe cel mai înalt catarg. Avem datoria morală să facem cinste Tricolorului, în fiecare zi, oriunde ne-am afla !” – a transmis celor prezenți la ceremonial, prefectul Călin Petru Marian.
În Piața Tricolorului a avut loc și o defilare, iar drapelul tricolor a fost ridicat pe catarg pe acordurile Imnului Național al României, în aplauzele celor prezenți.
S-au împlinit astăzi 173 de ani de la declararea oficială a tricolorului românesc ca Drapel Naţional.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită prin Legea 96/1998, iar Drapelul Naţional este, alături de stemă, sigiliu şi imn, un simbol naţional. A fost decretat pentru prima dată ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată „Istoria României în date”. De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar a lui Ştefan cel Mare.
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.
Cel mai mare drapel al României a măsurat 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 metri pătraţi. Acesta a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni şi a constituit un record mondial.