Steaua de mare / O poezie de Dorel Neamțu

Și steaua de mare
Din tine răsare
Rază de lumină
De ființă divină
Și steaua de seară
La tine coboară
Ca o necuprinsă
Iubire aprinsă
Și cerul se lasă
Ca seara la masă
Scuturându-și stropii
Sărutându-ți ochii
Și Luna tresare
Când șoapta răsare
Din colțul de gură
Ce inima-mi fură
Și Soarele paște
Iubirea se naște
Podoabă a firii
Clipa fericirii
Și luceferi cântă
Parcă-i ziua sfântă
Cruce în calendar
Lumină în altar
Și vântul ți-aduce
Dorul să te-apuce
Ca un zbor din zare
Dulce-mbrătișare
Și seara ne fie
Sfântă-mpărăție
Să te țin de mână
Frumoasă regină.