Customize Consent Preferences

We use cookies to help you navigate efficiently and perform certain functions. You will find detailed information about all cookies under each consent category below.

The cookies that are categorized as "Necessary" are stored on your browser as they are essential for enabling the basic functionalities of the site. ... 

Always Active

Necessary cookies are required to enable the basic features of this site, such as providing secure log-in or adjusting your consent preferences. These cookies do not store any personally identifiable data.

No cookies to display.

Functional cookies help perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collecting feedback, and other third-party features.

No cookies to display.

Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics such as the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.

No cookies to display.

Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.

No cookies to display.

Advertisement cookies are used to provide visitors with customized advertisements based on the pages you visited previously and to analyze the effectiveness of the ad campaigns.

No cookies to display.

File de istorie ale composesoratelor din Valea Jiului aduse la lumină, într-o nouă carte-document, de către scriitorul dr. Dumitru Gălățan Jieț

Home Cultură File de istorie ale composesoratelor din Valea Jiului aduse la lumină, într-o nouă carte-document, de către scriitorul dr. Dumitru Gălățan Jieț
File de istorie ale composesoratelor din Valea Jiului aduse la lumină, într-o nouă carte-document, de către scriitorul dr. Dumitru Gălățan Jieț

Este de-a dreptul incredibilă puterea de muncă, inspirația, curiozitatea și dorința neobositului scriitor și etnolog dr. Dumitru Gălățan Jieț, petrileanul octogenar care a îmbogățit zestrea culturii și tradițiilor momârlanilor din Ținutul dintre cele două Jii, de a aduce la lumină, prin excepționalele sale scrieri, (aproape) totul despre fascinantul  Ținut al Momârlanilor. Prin bunăvoința unui alt momârlan de toată isprava și cinstea, dr.ing. Dumitru Răscolean, am intrat în posesia celei mai recente lucrări semnate de dr. Dumitru Gălățan Jieț, o carte-document, apărută sub egida prestigioasei Edituri ”Măiastra” din Tg. Jiu în primăvara acestui an. Mărturisesc din capul locului că deși, la rândul meu, ca om al acestor locuri, fac parte dintr-un Composesorat, nu mi-am imaginat cât de veche și de bogată este istoria acestor puneri laolaltă ale acestor veritabile averi care sunt pădurile și pășunile din munții de înconjoară Valea Jiului. Cu meticulozitatea-i documentară recunoscută, cu măiestria scriitoricească și mai cu seamă cu talentul său reportericesc de netăgăduit, dr. Dumitru Gălățan Jieț reușește în cartea sa ”Composesoratul Obștea Jiană – Petrila și Composesoratul Straja-Sterminos-Gruni-Zănoaga” să pătrundă nu doar în arhivele istorice ale acestor forme de asociere datate oficial încă din anii de după Revoluția de la 1848, ci mai ales să aducă în atenție modul în care, prin efortul comun al membrilor acestora, după anul 1990, cele două mari composesorate din Valea Jiului și-au pus amprenta asupra vieții economice, sociale și culturale din regiune.

Autorul relevă faptul că, revendicându-se drept urmași ai dacilor liberi, oamenii acestor locuri au stăpânit pădurile și poienile încă din timpuri străvechi. Acestea au trecut de-a lungul timpurilor pe la mai mulți stăpâni, iar cu voia bunului Dumnezeu, după 1990 au revenit în proprietatea celor în drept. Din acel moment, datorită unor oameni care au crezut în dezvoltarea acestui sector de proprietate comună, composesoratele din Valea Jiului s-au dezvoltat continuu, câștigând un loc și un rol esențial în viața comunităților. La Petrila, spre exemplu, Composesoratul ”Obștea jiană”, condus în prezent de dr.ing. Dumitru Răscolean, este unul dintre cele mai mari și cele mai bine dezvoltate instituții de acest fel din țara noastră. Munții care intră în proprietatea acestui composesorat, unde membrii composesori își pășunează oile, sunt: Muncelul Jiețului, Muncelul Birăonilor, Muncelul Dobrăii, Măgura, Piscul Răscoalei, Dobraia, Dealul Popii, Prislop, Boul-Lăsătoarea spre Valea Popii. Pe acești munți, au fost construite stâne noi, cu dotări moderne și saivane pentru animale și chiar un ocol silvic privat.

Tot așa, în cealaltă extremitate a Văii Jiului, Composesoratul ”Straja-Sterminos-Gruni-Zănoaga”, condus de Ionel Dușa Manolesc, este al doilea pol de proprietate composesorală al Văii Jiului, ce se întinde pe piscurile muntoase care-i dau numele, din Munții Vîlcanului și până în Retezat. Și aici, grație implicării membrilor, vechilor stâne pastorale le-au locul stâne moderne, dotate corespunzător cu evoluția activităților de păstorit.

Chiar și așa, cu internet și curent produs cu panouri solare, cu vase de inox, frigider sau aragaz în creierii munților, momârlanii composesori nu au uitat de credință și de tradițiile strămoșești, poate cea mai de preț moștenire din străbuni. De aceea, tot prin grija acestor composesorate, an de an, în stânele montane au loc acele evenimente care definesc oamenii acestor locuri binecuvântate: nedeile, tradițiile măsuratului oilor, ale urcatului și coborâtului din munte și marile sărbători creștine.

Cu un text în egală măsură valoros pentru documentariști, etnologi sau cercetători, dar și pentru publicul larg, interesat de viața, tradițiile, obiceiurile și istoria Ținutului Momârlanilor, cartea maestrului dr. Dumitru Gălățan Jieț constituie o lectură adecvată, deosebit de plăcută, bogat ilustrată cu imagini care grăiesc de la sine despre oamenii care fac cinste calității de membri ai composesoratelor Văii Jiului și, în general, statutului emblematic de momârlan. O lectură pe care o recomandăm fără ezitare, felicitându-i în același timp pe artizanii acestei noi lucrări de excepție din bogata literatură a eminentului scriitor dr. Dumitru Gălățan Jieț.