Zeci de primari din regiuni miniere europene afectate de restrângerea și închiderea sectorului carbonifer s-au întâlnit, în aceste zile, în celebra stațiune turistică Karlovy Vary din Cehia, în cadrul celui de-al patrulea Dialog Politic Anual al Inițiativei UE pentru Regiunile carbonifere în tranziție.
Cu acest prilej, a fost adoptată, la finalul întâlnirii, așa numita ”Declarație de la Karlovy Vary”, în care 23 de primari din localități reprezentând diverse regiuni miniere din Europa, solicită Uniunii Europene sprijin financiar suplimentar, alocat și după termenul limită al anului 2027, astfel ca principiul UE de a nu lăsa pe nimeni în urmă să fie unul cu adevărat aplicabil.
Regiunea Văii Jiului a fost reprezentată la acest forum de către Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani. Acesta a arătat, în cadrul forumului, că regiunile carbonifere din Europa, printre care și bazinul extractiv al Văii Jiului, sunt foarte diverse, atât în ceea ce privește dependența lor de combustibilii fosili pentru ocuparea forței de muncă și producția industrială, cât și în ceea ce privește potențialul lor de reconversie economic, arătând că tranziția acestora este departe de a fi finalizată și, din acest motiv, au nevoie de sprijin financiar și politic susținut și după anul 2027. ”Deși aceste zone se confruntă cu o serie de provocări, ele pot reprezenta, în același timp, centre pentru idei, proiecte de tranziție ecologică și digitală și exemple de inovare ce pot fi surse de inspirație pentru celelalte regiuni ale UE care se confruntă cu un proces de tranziție sau care trebuie să-și sprijine industriile pentru a stimula competitivitatea UE pe piața globală”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi.
Primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a precizat că, participanții la cel de-al patrulea Dialog Politic Anual al Inițiativei UE pentru Regiunile carbonifere în tranziție au stabilit că, pentru o dezvoltare sustenabilă viitoare și pentru ca măsurile dedicate acestor zone să aibă efectul scontat și așteptat de locuitorii de aici, accentul ar trebui să fie pus pe:
◦ continuarea sprijinului puternic pentru regiunile carbonifere pe toată durata tranziției lor în cadrul politicii și finanțării UE după 2027, care poate asigura succesul pe termen lung al direcțiilor de transformare pentru economiile și cetățenii acestor regiuni;
◦ menținerea unui accent puternic pe soluțiile locale pentru tranziția justă, care abordează provocările specifice de dezvoltare din zonele afectate, care sunt dezvoltate într-un mod incluziv, prin implicarea tuturor părților interesate relevante și care oferă sfera de sprijin necesar;
◦ complementarități și sinergii între politicile UE pentru a sprijini tranziția regiunilor carbonifere, cum ar fi prin promovarea conceptului de teritorii inteligente, sprijinul UE pentru ecosistemele prioritare, cum ar fi bioeconomia și politica de inovare a UE combinată cu un Mecanism de tranziție justă consolidat financiar, pentru a ajunge la o traiectorie industrială de succes a UE către tranziția verde;
◦ eforturi consolidate pentru coordonarea eficientă a investițiilor publice și private în regiunile carbonifere la toate nivelurile de guvernare și a altor părți interesate relevante, bazate pe parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri;
◦ optimizarea sistemelor de livrare pe baza lecțiilor învățate din implementarea programelor actuale, măsurarea succesului pe baza impactului asupra regiunilor sprijinite;
◦ o continuare a prevederilor specifice cu privire la ajutorul de stat pentru a facilita sprijinul în contextul tranziției juste, la fel ca în perioada actuală de finanțare;
◦ sprijin specific pentru cooperarea transfrontalieră și interregională pentru a promova în continuare învățarea reciprocă și consolidarea capacităților;
◦ o mai bună comunicare și împărtășire a eforturilor continue ale regiunilor carbonifere în tranziție;
◦ toate instituțiile UE să caute un dialog timpuriu cu regiunile carbonifere în proiectarea și punerea în aplicare a următoarei generații de politici UE, pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă a acestor regiuni;
◦ Comisia Europeană să efectueze un studiu, care să se concentreze asupra regiunilor aflate în proces de tranziție și care urmărește studiul Centrului Comun de Cercetare din 2018, intitulat ”Regiunile carbonifere din UE: oportunități și provocări viitoare”;
◦ O continuare a Dialogului Politic Anual la nivel înalt al Inițiativei pentru Regiunile carbonifere aflate în proces de tranziție și după 2027 cu implicarea regulată a tuturor actorilor cheie din instituțiile UE.
Acesta este și conținutul Declarației de la Karlovy Vary de sprijinire a bazinelor carbonifere, semnată de cei 23 de primari din Europa participanți la această întâlnire de lucru.