În urmă cu trei ani, în paginile publicaţiei noastre salutam cu entuziasm apariţia unei cărţi aparte, tipăritete la Piteşti, sub auspiciile Editurii  ”Zodia Fecioarei” și ale Bibliotecii Revistei ”Curtea de la  Argeș”, semnate de prolificul scriitor hunedorean Valeriu Butulescu. Atunci, maestrul Butulescu şi-a exersat admirabil  talentul dramaturgic, prin publicarea unui  nou volum de teatru (al zecelea din cariera sa).  Cartea, intitulată simplu și concis ”Teatru”, cuprinde trei scenarii dramaturgice: Urmuz (Dincolo de Zid), Bolyai (Știința Spațiului) și Decebal (Asediul).

Noile piese din dramaturgia butulesciană mi s-au părut absolut geniale. Atunci, drept confirmare că lucrurile stau exact așa, vă aduceam ca argument informația că prefața acestui volum, dar și actul de mecenat care a condus la publicarea cărţii, a purtat semnătura prețioasă a distinsului academician Gheorghe Păun, care a numit noua apariţie editorială  “trilogie neeuclidiană.”

Timpul  mi-a dat dreptate. Relativ repede, toate cele trei piese ale “trilogiei” au fost jucate cu succes pe scene profesioniste de prestigiu.  Drama “Urmuz” a fost  montată  prima, la Teatrul “Alexandru Davila” din Piteşti, în regia Monei Gavrilaş.  Managerul Dan Tudor a intuit că “Urmuz” poate îmbogăţi palmareasul cultural-artistic al instituţiei. Într-adevăr, aşa cum titra presa argeşeană, publicul piteştean a asitat la un “spectacol de colecţie”. Regizoarea  declara că Valeriu Butulescu a oferit  “un text aparte, o comedie cu accente dramatice în care erotismul se amestecă subtil cu politicul. Spectacolul “Urmuz”  prezintă o lume bizară. Intrăm, de la bun început, în mintea eroului și vedem toate angoasele, tot vidul interior, toate întrebările care nu mai au răspuns. Așa că Moartea devine practic o necesitate, un drum firesc.”

Spectacolul a fost repede îndrăgit, atât de realizatori, cât şi de spectatori, dovadă fiind faptul că se tot joacă, atât la sediu, cât şi în deplasare (Curtea de Argeş, Bucureşti etc.). A reprezentat instituţia la Festivalul teatrului de studio, în 2023.

Un destin frumos a avut şi al doilea text, “Decebal”, devenit proiectul de suflet al directorului Teatrului Republican “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Republica Moldova, maestrul în artă Gheorghe Mândru, care a introdus  piesa în repertoriu sub titlul “Povestea neamului frumos”, premiera având loc anul trecut, în chiar Ziua Naţională a României . Presa de dincolo de Prut scria: “este o deosebită piesă de teatru a dramaturgului, scriitorului și autorului de aforisme Valeriu Butulescu, care surprinde esența poporului nostru. Sub bagheta iscusită a regizorului Boris Melinti, într-un decor monumental semnat de Andreea Melinti, cu talentații actori ai Teatrului “B.P. Haşdeu”, veți trăi “pe viu” un crâmpei din viața strămoșilor noștri.”

Nominalizată la mai multe premii UNITEM, “Povestea neamului frumos”, prezentată în Moldova şi România a devenit repede un portdrapel dramaturgic al Unirii celor două state româneşti.

Dar poate cea mai spectaculoasă piesă a “trilogiei” o constituie drama “Bolyai”, dedicată profesorului de matematică Ion Butulescu, fratele dramaturgului. Aici miza a fost alta. Valeriu Butulescu aduce lămuriri în caietul program al premierei de la Petroşani, din care cităm:  “Cum s-a născut piesa „Bolyai? M-a fascinat ideea de a „umaniza” mesajul abstract, matematic, recompus în joc scenic şi replici  dramatice. A fost o tentativă temerară şi am răsuflat uşurat când academicianul Gheorghe Păun (matematician de forţă şi scriitor redutabil) a salutat această  mostră de „teatru neeuclidian”.   Mi-am dorit mult ca Bolyai – acest geniu al geometriei moderne (pionier, deschizător de drumuri) şi drama vieţii sale să fie mai bine cunoscute de publicul larg. Cred că acest demers a fost preluat în mod fericit de regizorul Bogdan Sărătean, care, împreună cu  un grup de talentaţi actori ai Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” au conceput acest memorabil spectacol.”

Deşi programul Teatrului Dramatic „I.D. Sîrbu” a fost foarte încărcat în aceasă stagiune, directoarea Irina Radu Bodea a găsit actorii necesari şi un excelent regizor, Bogdan Sărătean, de la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, specializat în piese de avangardă. Şi chiar dacă timpul de realizare a fost scurt,  echipa artistică s-a achitat  exemplar de dificila sarcină. A ajutat mult faptul că textul a fost pe placul echipei.  Regizorul Bogdan Sărătean explică totul în caietul program: „Textul lui Valeriu Butulescu are un umor aparte, care se întrepătrunde constant cu ironia  de cea mai bună clasă. Aduce în prim-plan această personalitate complexă, atât de puţin cunoscută la noi, Janos Bolyai, inventatorul geometriei neeuclidiene, un vizionar care şi-a conceput teoriile în urmă cu mai bine de 200 ani în spaţiul pe care îl numim azi România. A murit sărac şi hulit, reţeta oricărui geniu, şi iată-ne pe noi, umili şi uimiţi, încercând să-i descifrăm ideile şi să îl restituim contemporaneităţii.

Am descoperit la Petroşani  o trupă de actori tânără şi excelentă, care duce pe umeri acest spectacol, cu un Mihai Alexandru savuros şi apt să-şi asume o partitură atât de complicată, precum cea a lui Ianos Bolyai. Chapeau!”

Prestaţia actorilor a fost într-adevăr la înălţime. Discuţiile despre matematică, sărăcie şi promiscuitate, purtate de exaltatul şi energicul savant Bolyai (Mihai Alexandru) cu servitoarea sa Julia (interpretată magistral de Amelia Toaxen) dau acţiunii o savoare aparte.  Peisajul bizar al acelei epoci, depăşite net de spiritul novator al lui Bolyai, este adâncit de apariţia Băcanului Samuel (Daniel Cergă), preocupat numai  de marfa sa, încercând să-şi recupereze micile sume pe care i le datora matematicianul, pentru cartofi şi slănină, incapabil să înţeleagă infinitatea spaţiului şi a timpului, propovăduite atât de convingător de servitoarea Iulia.

Dar nu doar Băcanul e puţin receptiv la noua geometrie. Nu-i înţelege sensul nici profesorul Krassai (Laurenţiu Vlad), specialist în matematici clasice, Disputa ştiinţifică dintre cei doi matematicieni  degenerează într-o ciocnire violentă. Eruptivul Bolyai (fost ofiţer, celebru pentru duelurile sale) îşi pune la punct adversarul, învârtind ameninţător sabia.

În partea finală a piesei, acţiunea trece treptat în plan metafizic, dialogul dintre Bolyai şi Preotul Reformat (Andrei Şchiopu) fiind grav, profund  şi plin de învăţăminte.

Că spectacolul a fost reuşit au dovedit-o  aplauzele şi ovaţiile din final.  Oamenii au aplaudat în picioare realizatorii spctacolului. La acest succes, dincolo de jocul excepţional al actorilor,  şi-a adus contribuţia scenografia sobră şi austeră gândită de Marius Niculescu, în ton cu afişul proiectat de Cliuţa Şuşu.

Stagiunea 2023 – 2024 s-a suprapus cu  evenimentul „Bolyai 200” ,  inclus în programul UNESCO.  Bicentenarul descoperirii geometriei neeuclidiene a fost sărbătorit în multe locuri din România.  Prin acest spectacol, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”  marchează, inspirat şi sugestiv, memoria marelui savant maghiar ridicat din pământul Transilvaniei.

A fost premiera cu numărul 88, din bogata carieră a prolificului dramaturg din Petroşani. După spectacol, întrebat ce i-a plăcut mai mult, autorul a subliniat prestaţia actorilor şi concepţia regizorală. „La ieşirea din sală am văzut spectatori români şi maghiari, impresionaţi deopotrivă de acest inedit act de cultură”, a precizat maestrul Valeriu Butulescu.