Deva păstrează urmele trecerii artizanului Unirii de la 1859, în drumul spre exil

Home Cultură Deva păstrează urmele trecerii artizanului Unirii de la 1859, în drumul spre exil
Deva păstrează urmele trecerii artizanului Unirii de la 1859, în drumul spre exil

Momentul 1859 reprezintă o etapă esențială în istoria modernă României și, în mod categoric, un astfel de eveniment nu putea rămâne nemarcat de echipa Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, în cadrul deja obișnuitei sale ”expoziții virtuale”.

Cercetătorul științific dr. Daniel I. Iancu, din cadrul Secției de Istorie și Artă a MCDR Deva arată că momentul ”Micii Uniri” era, într-un fel, prevestit de evenimentele istorice ale primei jumătăți de secol XIX. ”Pornind de la Revoluția din 1821, care a pus capăt domniilor fanariote, luând în calcul Tratatul de la Adrianopol din 1829, care recunoștea domnia pe viață a principilor aleși, ajungem la Regulamentele Organice din 1831-1832, care au fost primele legi fundamentale din Muntenia și Moldova, cu rol de Constituții. Urmează Revoluția de la 1848-1849, Războiul Crimeei (1853-1856) încheiat prin Tratatul de la Paris din 1856, Adunările ad-hoc și apogeul reprezentat de alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859). Prin urmare, atunci s-a realizat „Mica Unire”. Iar Alexandru Ioan Cuza este emblematic. Descris în epocă ca un erou popular, el a devenit între timp un simbol. Ce am putea spune noi, cei din județul Hunedoara, despre personalitatea sau realizările lui? Nu foarte multe, ci doar eventual făcând referiri la ecourile Unirii de la 1859, reflectate în presă”, explică dr. Daniel I. Iancu.

Ce rămâne însă reprezentativ legat de Alexandru Ioan Cuza și județul Hunedoara este trecerea lui prin Deva. În urma actului din 11 februarie 1866, când așa-numita „monstruoasă coaliție” a determinat abdicarea lui, Cuza poposește o noapte la Deva, în drumul său spre exil. Evenimentul este descris pe larg într-un articol publicat de Nicoale Lascu în revista Sargetia (vezi anuarul muzeului, XVI-XVII, 1982-1983), articolul „Popasul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în drum spre exil”, preluat parțial din Telegraful român „cu ușoare modificări” (XLI, 1913, nr. 9, 10, 11).

Acum vedem, pe o clădire din Deva (actualul sediu al Casei Județene de Sănătate), de pe bulevardul 1 Decembrie (actualmente stradă pietonală), două plăci plasate pe clădirea unde a înnoptat Cuza la „Hanul mare”. Pe prima, cea de marmură scrie: „AICI LA HANUL MARE / A POPOSIT ÎN 14 FEBRUARIE 1866 / PRIMUL DOMN AL ROMÂNIEI / ALEXANDRU IOAN CUZA / ÎN DRUM SPRE EXIL / DEPARTE DE PĂMÂNTUL / PE CARE NU VA AVEA ÎNGĂDUINȚA / A-L MAI VEDEA VREODATĂ”.

A doua placă comemorativă e din bronz și îl înfățișează pe Alexandru Ioan Cuza în basorelief, iar textul înconjurător al portretului este următorul: „PRIMUL DOMNITOR AL ROMÂNIEI/ 1859-1866 / ALEX. IOAN CUZA”, realizată în 2019 de către sculptorul Ioan Șeu.

Cele două însemne pot fi vizionate, cu prilejul unei noi aniversări a Unirii de la 1859, și în ”expoziția virtuală” a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, respectiv pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.