A scrie despre Ţara Haţegului este o adevărată provocare, chiar şi pentru cel mai tenace scriitor ori reporter. Asta poate pentru că, în Ţara Haţegului, istoria se întrepătrunde cu tradiţia, iar spectacolul naturii îţi oferă minunăţii nebănuite. Ne asumăm totuşi responsabilitatea de a vă capta atenţia şi de a vă stimula imaginaţia, doar cu câteva “secvenţe” ale unei “ţări” care, cu milioane de ani în urmă, a aparţinut apelor (se spune că în acest ţinut se afla, odinioară, Oceanul Tethys), apoi dinozaurilor (fosile ale unei specii de dinozauri “pitici” au fost descoperite, în regiunea deluroasă de lângă satele Unciuc, Ohaba Sibişel şi Râu de Mori), mai apoi oamenilor şi, undeva, sus, în inima munţilor Retezat, animalelor sălbatice.
Ţara Haţegului este una dintre cele mai însemnate şi cunoscute vetre de civilizaţie din spaţiul istoric românesc. Situată la răspântia drumurilor care leagă Transilvania de Banat, dar şi de Oltenia (prin Pasul Vîlcan), precum şi la răspântia civilizaţiilor (romanii şi-au croit pe aici drumul spre cetăţile dacice din munţii Orăştiei, stabilindu-şi Capitala Daciei romane la Sarmisegetusa Regia, iar după alte secole, Imperiul Austro-Ungar şi-a întins teritoriile până la poalele Munţilor Retezat) Ţara Haţegului rămâne şi astăzi un tărâm fascinant, în care în fiece loc există un farmec aparte.
Bunăoară, pe cărările noastre reportericeşti, am poposit, mai întâi, pe valea râului Sibişel, în ţinutul cunoscut drept Valea Dinozaurilor. La numai câţiva kilometri de Sântămărie Orlea, pe drumul care urcă spre comuna Râu de Mori, un indicator turistic schimbă direcţia de mers a maşinii la Sânpetru către Ohaba Sibişel, pe Valea râului Sibişel, spre ţinutul despre care se spune, că a fost cândva habitatul natural al dinozaurilor. Estimările cercetărilor arată că, în urmă cu peste 70 de milioane de ani, aici se afla o insulă cu vegetaţie tropicală în Oceanul Tethys, din care provine Marea Mediterană de astăzi. Descoperiri recente au confirmat faptul că, în perioada Cretacicului, turme de dinozauri, ierbivori şi carnivori, sălăşluiau pe câmpiile de la marginile pădurilor. Dinozaurii din zona Haţegului aveau însă o particularitate: erau pitici. Dimensiunile reduse ale dinozaurilor din Haţeg se explică prin adaptarea acestora la habitat. Spaţiul pe care aceştia erau nevoiţi să-l împartă pe insula din mijlocul oceanului era unul restrâns, la fel ca şi sursele de hrană.
Primele dovezi ale prezenţei dinozaurilor în aceste locuri au fost descoperite pe valea Sibişelului, la 1897 de către paleontologul Frantz Nopsca, care a găsit pe versanţii Sibişelului oase fosilizate. Mult mai aproape de zilele noastre, în aceeaşi zonă a fost descoperit şi un cuib cu ouă de dinozaur fosilizate, acestea fiind expuse în prezent la “Muzeul Dinozaurilor” deschis în comuna Sânpetru.
Pe Valea Dinozaurilor, întâlnirea cu istoria evoluţiei geologice a Planetei este mai reală ca nicicând. Ţara Haţegului poartă urmele ultimelor glaciaţiuni din Cuaternar, cea mai mare parte a peisajului de aici ilustrează “opera” ultimelor glaciaţiuni. Aici se află câmpurile de granit a căror prezenţă, în mijlocul câmpiei, ar putea părea inexplicabilă. Ele sunt însă rezultatul unor schimbări climatice, care au condus la topirea gheţarilor din lanţul muntos al Retezatului de astăzi. Odată cu încălzirea climei, aceştia s-au transformat în râuri repezi, cu debit bogat, care au săpat văi adânci şi au cărat la poalele munţilor bucăţi de granit. Când gheţarii s-au topit în întregime, apele şi-au pierdut şi ele forţa, iar blocurile de granit au rămas abandonate de ape pe platouri întinse, formând bulgări de granit.
Din aceşti bulgări, sătenii din aşezările de pe valea Sibişelului şi-au construit case şi garduri. În fermecătorul areal al satului tradiţional Ohaba Sibişel, acolo unde timpul pare să fi împietrit la rândul său în epoca dacilor liberi, locurile oamenilor sunt şi astăzi îngrădite cu impresionante garduri naturale din pietre de granit, puse grămadă, una peste alta. Experienţa pe care o puteţi trăi în aceste locuri aflate la granita dintre raţional şi fantastic, între real şi ireal, rămâne însă una, indiscutabil, fenomenală.
ȚARA HAȚEGULUI / GALERIE FOTO:
Leagăn de istorie şi civilizaţie, Ţara Haţegului este una dintre principalele repere ale traseului turistic internaţional “Jules Verne”. Promotorii de turism spun că celebrul scriitor francez, amic al baronesei Kendeffy (al cărei conac străjuie şi astăzi întrarea în oraşul Haţeg dinspre Petroşani), ar fi bătut odinioasă aceste locuri, pe care le-a descris cu un farmec aparte în capodopera sa literară intitulată “Castelul din Carpaţi”.
Cercetărorii au descoperit chiar şi mai multe similitudini între locurile descrise în romanul lui Verne şi locurile, oameni şi legendele sătenilor din aşezămintele actualei comune Râu de Mori. În ediţia originală a romanului “Castelul din Carpaţi” (Ediţia Hetzel) este realmente vizibilă asemănarea dintre desenul care înăţişează în carte castelul şi imaginea de astăzi a Cetăţii Colţ. Poate tocmai acesta este motivul pentru care Cetatea Colţ, situată pe o stâncă la intrarea în defileul apelor repezi ale Râuşorului (el însuşi regăsit în cartea romancierului francez, sub toponimul maghiar Potok) este astăzi unul dintre cele mai căutate repere turistice din frumoasa Ţară a Haţegului.
Deşi astăzi este în ruină, se mai poate observa amploarea acestei construcţii care este atestată documentar secolului al XIV-lea şi care a fost ridicată ca o construcţie de apărare, având o panoramă generală asupra întregului teritoriu al Ţării Haţegului. Astăzi, această panoramă, pe care turiştii o pot admira doar cu preţul unui efort fizic de circa 30 de minute (accesul spre Cetatea Colţ fiind posibil doar pe jos, pe o potecă marcată, de lângă mănăstirea Colţ) este una spectaculoasă, datorită cu sigiranţă şi salbei de microhidrocentrale de pe albia Râului Mare.
La fel de frumoasă este şi biserica Suseni (sau mănăstirea Colţ, cum mai este ea cunoscută), care datează cam din aceeaşi perioadă cu cea a Cetăţii Colţ, dar care s-a păstrat mult mai bine. Biserica Suseni face parte astăzi din patrimoniul naţional, fiind una dintre cele mai spectaculoase lăcaşuri de cult ortodox din România, construită din piatră, la fel ca şi celelalte biserici istorice din Ţara Haţegului.
Dincolo de satul Suseni, defileul Râuşorului deschide turistului o imagine de vis, cu stânci prăpăstioase şi cu păduri de foioase, la umbra cărora mănătărcile scot capul din pământ, spre bucuria amatorilor celebrei ciulamale de pitoance. La tot pasul curg necontenit izvoare cristaline cu apă plată, rece ca ghiaţa, numai bune
să-ţi potolească setea.
Urmând cursul superior al Râuşorului, drumul, de câţiva ani asfaltat, te duce până sus, în inima Retezatului, acolo unde, pe zi ce trece, se naşte o nouă staţiune turistică: staţiunea Râuşor. Deja, cabanele şi pensiunile de 2 şi 3 stele sunt gata să-şi primească turiştii, iar pentru amatorii sporturilor de iarnă, a fost amenajată o pârtie de schi modernă, pe amplasamentul fostei pârtii construite aici în anii ’70 de către cei de la Siderurgica Hunedoara, “fondatorii” acestei staţiuni.
Dacă iarna, staţiunea Râuşor este o atracţie pentru iubitorii sportului alb, veniţi în special din zona Devei şi Hunedoarei pentru a se bucura de zăpadă, pe timp de vară, acesta este unul dintre cele mai frumoase puncte de plecare spre descoperirea minunilor Retezatului, spre spectacolul naturii ocrotite, spre locul pe care oamenii muntelui l-au denumit atât de frumos “Cetatea de scaun a Munţilor Carpaţi”.
***
AVERTISMENT ! Conținutul acestui site este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGENTIA DE PRESA EXCLUSIV sunt protejate de către dispoziţiile legale cu privire la Legea drepturilor de autor. Sunt INTERZISE copierea, reproducerea, (integrală sau parțială), republicarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website, fără acordul expres al editorului. Orice tentativă de fraudă va fi pedepsită conform reglementărilor legale în vigoare.
Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor EXCLUSIV MEDIA, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing la adresa exclusivmediagroup@gmail.com.