Când se lasă searaPeste umbra ta
Se ridică marea
Se înalță-o stea
Și pe valul serii
Aprind sărutări
Să se audă glasul
Sfânt de îmbrățișări
Peste noi tot zboară
Lin o rândunea
Și din cer coboară
Chipul tău de stea
Când se aprinde focul
În obrajii tăi
Curge lava caldă
Din verzi ochii mei
Din seninul dulce
Prins între cântări
Ne privește Luna
Chiar din depărtări
Mâna ta se culcă
Lângă prima stea
Nopțile ne-ascultă
Pe rând inima
Și în taina nopții
Tu te faci izvor
Peste clipă sorții
De tine mi-e dor
Se aude pasul
Visul ce-l aștept
Și răsare glasul
Inimii din piept
Peste a ta frunte
Scriu un jurământ
Fie veșnicia
Acum și-n mormânt.
