Ți-am semănat / O poezie de Dorel Neamțu

Home Cultură Ți-am semănat / O poezie de Dorel Neamțu
Ți-am semănat / O poezie de Dorel Neamțu

Ți-am semănat sărutul

In palma mea de vise

Dospească-se in lutul

Iubirilor ucise

Și printre două râuri

Ce curg din ochii tăi

Răsar iar in pustiuri

Albaștrii ghiocei

 

Era un întuneric

In ziua mea cea stângă

Frumos un gând feeric

A început să plângă

Erau primele lacrimi

Ce mângâie ogorul

Pe pajiștea de patimi

Mă întâlneam cu dorul

 

Din pieptul tău de soare

Zburau în vânt cocorii

Ducând în larga mare

Mirosul sfânt al florii

Pe prispa ta de taină

Arzi anii tinereții

Căci tu ești cea mai faină

Scânteie-a frumuseții

 

Și printre zeci de rânduri

De nori ce ne despart

Se-apropie în flăcări

Sărutul celuilalt

Aștept ca pe-o minune

Ca să plivesc la noapte

In jurul ce îmi spune

Că sunt a tale șoapte

 

Și din tulpina sfântă

A unei sărutări

Se -aprinde un foc ce cântă

A viselor visări

Mă culc că-ntr-o grădină

Cu flori de busuioc

Și tu ca o divină

M-aprinzi de la al tău foc

 

Să ardem împreună

Pe cerul nesfârșit

În frageda cunună

Sub care ne-am iubit.