La 200 de ani de la celebra „scrisoare timișoreană” prin care János Bolyai anunţa descoperirea geometriei neeuclidiene, UNESCO a declarat anul 2023 drept An Memorial Bolyai.
Cu ocazia acestei aniversări, dramaturgul Valeriu Butulescu a scris piesa Bolyai (Ştiinţa Spaţiului). Piesa face parte dintr-un „triptic” publicat de Valeriu Butulescu, scriitor polivalent, cunoscut mai ales ca autor de aforisme şi ca dramaturg, în 2021, la Editura Zodia Fecioarei din Piteşti, în Biblioteca revistei Curtea de la Argeş. Teatru se numeşte volumul, iar piesele sunt Urmuz (Dincolo de Zid), Bolyai (Ştiinţa Spaţiului) şi Decebal (Asediul). Titlurile identifică personajul principal şi sugerează multe despre conţinut.
Piesa din mijloc este dedicată unui pământean genial, cu siguranţă mai puţin cunoscut la noi chiar şi decât bizarul Urmuz, dar celebru în lume: Janos Bolyai (15 decembrie 1802, Cluj – 27 ianuarie 1860, Târgu Mureş). Internetul îl prezintă pe Bolyai ca „matematician maghiar, considerat cel mai bun spadasin şi dansator din armata austro-ungară, fondator, alături şi independent de Nikolai Lobacevski şi Gauss, al geometriei neeuclidiene”.
Academicianul Gheorghe Păun, fin cunoscător al creațiilor lui Valeriu Butulescu, apreciază că aceste trei piese şi, desigur, Bolyai (Ştiinţa Spaţiului) poartă vizibil „marca Butulescu”. ”Inginer „la bază”, ba chiar cu un doctorat în ştiinţe tehnice, celebru la propriu pentru aforismele sale (Oscar Wilde: celebru este cel care este cunoscut de mult mai mulţi oameni decât cunoaşte el), traduse în zeci de limbi, o experienţă teatrală remarcabilă, ca autor a peste două duzini de piese, majoritatea jucate de teatre din toată ţara, atras de subiecte „delicate” (controversate, topite în prejudecăţi şi nedreptăţi – vezi „cazul” tipic Brâncuşi vs. Academia Română), un virtuoz al logicii şi al limbii române deopotrivă – premise perfecte pentru a asigura desfătarea cititorului şi, cu atât mai mult, a spectatorului. Jocuri de cuvinte, calambururi şi aforisme strecurate în replici, subtilităţi lingvistice, umor, poeticitate şi, „obligatoriu” pentru Urmuz şi Bolyai, muzică”, spune academicianul Gheorghe Păun.
Autorul, dramaturgul Valeriu Butulescu recunoaște că această provocare literară a fost mare, pe măsura fabulosului personaj, motiv pentru care prima sa grijă a fost să facă o piesă pe înţelesul oamenilor mai puţin versaţi în ştiinţa matematică. Lucrarea în limba română a fost publicată în mai multe reviste literare. Prefaţată de un mare matematician al vremurilor noastre, academicianul Gh. Păun, drama Bolyai (Ştiinţa Spaţiului) s-a tipărit şi sub formă de carte la Editura Zodia Fecioarei, în anul 2021. Unul din primii lectori ai piesei a fost prof. univ. dr. ing. Andras Iosif, fost meu coleg de liceu al scriitorului. Textul l-a convins, domnia sa traducându-l integral în maghiară. Aşa s-a născut această nouă carte ce poartă amprenta inconfundabilă a scriitorului Valeriu Butulescu, publicată cu ocazia bicentenarului descoperirii geometriei neeuclidiene de către Ianos Bolyai. Cartea este gardată de prefaţa traducătorului şi postfaţa semnată de academicianul Gheorghe Păun.
”Piesa de teatru a domnului Valeriu Butulescu , poate a treia din câte există (dacă nu greșesc) având ca protagonist același personaj, este deosebită, și poate va deschide o nouă cale către re-umanizarea imaginii lui Bolyai Janos. Majoritatea acestora au ca temă predilectă conflictul cu tatăl său , de asemenea genial, Farkas. Mai puțin dispute științifice – acestea s-au petrecut în tinerețea sa, ci mai degrabă patrimoniale. Prezența în scenă a cel mult două personaje, ducând la dialog, cu replici de un umor subtil, dar penetrant, dinamica în ritm crescendo a acțiunii, în fiecare act, și în ansamblu, finalul surprinzător, dar așteptat, sunt tot atâtea elemente care țin cititorul – și cu siguranță spectatorul într-o tensiune continuă, descărcată doar prin replici surprinzătoare și pline de umor eclatant, pe alocuri sumbru. Meritul dramaturgului este tocmai acela, că focalizând acțiunea pe ultimele zile de viață ale personajului, a reuși, prin aluzii fine, comentarii acide puse în gura acestuia să reitereze toate episoadele care au condus la cumularea unei amărăciuni insolubile a eroului”, spune prof.dr. Iosif Andraș.
Despre această nouă și incitantă producție literară a sa, Valeriu Butulescu spune că este o ambiție veche și explicabilă. ”Anii de gimnaziu şi liceu i-am trăit sub ochii vigilenţi şi exigenţi ai fratelui meu, profesorul de matematică Ion Butulescu. Studiul acestei “regine a ştiinţelor” a fost pentru mine un adevărat ritual. Zilnic trebuia să rezolv zeci de probleme, fie din Gazeta Matematică, fie din numeroasele culegeri ce împodobeau biblioteca familiei. Treptat, geometria a devenit o pasiune durabilă a vieţii mele, Şi azi, când îmi găsesc vreme, mă delectez cu locuri geometrice şi demonstraţii. Ştiinţa aceasta e o fascinantă gimnastică a imaginaţiei creatoare. Euclid este unul din părinţii geometriei clasice. Postulatul său vizavi de unica paralelă dusă printr-un punct exterior la o dreaptă dată a guvernat peste două mii de ani această ştiinţă. În secolul XIX se cristalizează însă geometrii noi, îndrăzneţe, ale căror axiome ies din tiparele vechi, nu mai pot fi percepute senzorial. Unul dintre pionierii acestei revoluţii a fost Ianos Bolyai, matematician maghiar, născut la Cluj şi mort la Târgu Mureş. Ca personaj literar, paradoxal şi imprevizibil, Ianos Bolyai (savant, dansator, scrimeur şi violinist) este o adevărată mină de aur. Tatăl său, Farkas, profesor de matematică la Colegiul din Târgu Mureş, îl învăţase temeinic geometria clasică. Neputând să urmeze matematicile la Gottingen (din motive financiare), Ianos studiază ingineria la Viena. După absolvire este încadrat ofiţer în armata imperială, dar matematica va deveni pentru el unicul ţel în viaţă. Visător genial, tânărul Bolyai nu se poate acomoda la rigorile vieţii militare, deşi mânuia spada ca un adevărat maestru. Firea sa irascibilă şi talentul de spadasin îi vor aduce numai necazuri. Provoacă la duel mai mulţi oameni, încălcând regulile militare. Cât a fost ofiţer la Timişoara se lasă absorbit în totalitate de studiul geometriei, spre indignarea superiorilor săi. Aici, la Timişoara, în toamna anului 1823 i se devoalează, în premieră mondială, misterul geometriei neeuclidiene, lucru pe care i-l comunică tatălui său, printr-o scrisoare. Inevitabilul s-a produs. La vârsta de numai 30 ani, căpitanul inadaptabil este trecut în rezervă. Cufundat tot mai adânc în universul magic al dreptelor paralele, Bolyai intră în conflict cu toată lumea, inclusiv cu familia. Soţia şi copiii îl părăsesc, cu tatăl său se judecă pentru drepturi succesoriale. Profesorii de matematică îl evită cu dispreţ. Aceştia, incapabili să înţeleagă noua ştiinţă, socotesc geometria sa neeuclidiană drept o bazaconie fără seamăn Singura lui alinare, în afara himerelor geometrice, rămâne vioara, la care cânta cu multă pricepere. Îşi petrece ultimii ani din viaţă într-o sărăcie lucie, îngrijit de menajera sa, Iulia. Deşi femeie simplă de la ţară, Iulia ascultă zilnic ipotezele lui Bolyai în noua geometrie. Începe să se familiarizeze cu termenii ştiinţifici, participă conciliator la lungi dispute pe teme matematice. Cu siguranţă, Iulia nu înţelege nimic din noua geometrie, dar o susţine aşa cum poate, atitudine benefică pentru moralul savantului, în amurgul tumultos al existenţei sale. Acesta este şi subiectul acestei drame”, spune scriitorul Valeriu Butulescu.
Cartea, apărută sub egida Editurii ”Focus” din Petroșani, intitulată simplu ”Bolyai” este dedicată de autor, fratelui său, profesorul Ion Butulescu.