Sărbători ca la carte în orașul Petrila, Capitala tradițiilor momârlănești

Home Cultură Sărbători ca la carte în orașul Petrila, Capitala tradițiilor momârlănești
Sărbători ca la carte în orașul Petrila, Capitala tradițiilor momârlănești

Sărbătorile de iarnă au debutat anul acesta în orașul Petrila, considerat pe bună dreptate o veritabilă Capitală a tradițiilor momârlănești, ca la carte. Sau, mai exact spus, cu o lansare de carte.

Indubitabil o lansare de carte avându-l ca autor pe distinsul cetățean de onoare al Petrilei și al întregului Ținut al Momârlanilor, dr. Dumitru Gălățan Jieț, este un prilej de sărbătoare. Așa cum avea să fie de altfel și evenimentul pe care Primăria și Consiliul local al orașului Petrila, Parohia Ortodoxă Cimpa, Asociația CAR Parîngul IFN și Casa de presă și editură Exclusiv l-au organizat miercuri, 20 decembrie 2023. O întreagă ”armată” de ucenici și veterani purtători ai steagului Pițărăilor petrileni, dar și un public numeros a venit la întâlnirea de la Casa de cultură ”Ladislau Schimdt” din centrul orașului Petrila pentru a-l aplauda pe dr. Dumitru Gălățan Jieț pentru cea de-a 37-a carte a sa în seria celor dedicate, cu pasiune, seriozitate și talent, exclusiv momârlanilor Văii Jiului și nemuritoarelor tradiții ale acestora.

De data aceasta, cartea cu nr. 37 din palmaresul remarcabilului scriitor dr. Dumitru Gălățan Jieț este dedicată unuia dintre obiceiurile ancestrale ale momârlanilor jiețeni: colindul Pițărăilor. Având rădăcini adânci în istoria oamenilor de pe aceste meleaguri, încă de pe vremea dacilor liberi, colindul Pițărăilor este adus în atenție în această carte-document, intitulată ”Satul Jieț – capitala Pițărăilor” într-o poveste așa cum numai venerabilul maestru Dumitru Gălățan-Jieț o putea face, având drept argument nu doar meticuloasa documentare a subiectului ori cursivitatea scrierilor sale, ci mai ales statutul său de veteran al steagarilor Pițărăi ai Jiețului și întregului Ținut al Momârlanilor.

Nu vom consemna în aceste rânduri prea multe despre această carte de căpătâi pentru orice om pasionat de fascinanta istorie și de minunatele tradiții și obiceiuri ale momârlanilor din Valea Jiului, lăsând la dispoziția cititorilor bucuria de a descoperi aceste lucruri citind cea mai recentă carte semnată de dr. Dumitru Gălățan-Jieț. Însă vă supunem atenției un scurt fragment din epilogul volumului ”Satul Jieț – capitala Pițărăilor”, în care autorul descrie cu măiestria-i caracteristică, împlinirea unui vis al întregii comunități petrilene care pune însă Pițărăii anului 2023 de la Jieț într-o grea dilemă.

”Manuscrisul acestei noi cărți căpăta grosime, urcând pagină cu pagină pe tăblia biroului de scris, în dreapta mea. Oboseala și nesomnul îmi fădeau târcoale și la un moment dat cu fruntea sprijinită de paginile manuscrisului am ațipit și imediat am fost conectat unui vis tematic, aș spune un vis de anticipație, de premoniție. Deobicei, nu mai țin minte visele, nu le pot povesti a doua zi. Nu același lucru s-a întâmplat și cu acesta. Ce credeți că am visat?  Mi-am continuat într-un fel și în vis , munca la carte… Aveam în față trupa pițărăilor din satul Jieț. O mare de oameni, de toate vârstele, îmbrăcați în straie momârlănești, condusă de cinci stegari foarte tineri, de vârste apropiate, care terminaseră de colindat satul Popi și traversau podul din beton de peste râul Jieț, urmând să colinde în continuare satul Andronești (Jiețul de Jos). Pițărăii din satul Jieț respectă și azi reguli precise transmise din moși-strămoși, de la care nu se abat, respectând cu sfințenie traseul lăsat moștenire cu zeci, cu sute de ani în urmă.

Pițărăii trec podul, stegarii avansează puțin pentru a face loc gloatei care se desfășura la capătul dinspre Jieț al podului. Stegarii sunt în față, unde rămân nemișcați, simțind cum cei din spate se calcă pe picioare, înălțându-se pe călcâie pentru a putea vedea mai bine în față, spre Lonea, unde la nordul satului Andronești, apare la o distanță de nici 200 de metri, un nou sat, construit în totalitate din case și acareturi din lemn. Din lemn este construită și bisericuța, care parcă sfințește locul.

Toți cei din față înmărmuresc. Se face o liniște deplină, nu se mai aud chiuituri, fluierele au amuțit, ca și clopoțeii steagurilor. Unul dintre stegari rupe tăcerea: – Și voi vedeți, ceea ce văd eu? Nu așteaptă răspuns, continuând: – Când a apărut acest nou sat în toată regula cu peste douzeci de case, cu bisericuță!? Este cum s-ar zice un sat apărut din pământ, din iarbă verde. În primăvară, nu era nici urmă de case în acest loc. Ce miracol s-a putut petrece? Sunt în totalitate construcții din lemn. O fi locuit sau nu acest sat? Face o scurtă pauză, apoi cu o voce și mai puternică, întreabă din nou: – Ce facem? Mergem să colindăm și în acest sat, abătându-ne de la regulile noastre bătrânești sau nu? Liniștea persistă. Nu primește niciun răspuns. Tinerii stegari parcă sunt depășiți de situație!”

Desigur, continuarea o veți regăsi în cartea ”Satul Jieț – capitala Pițărăilor” sau o puteți trăi aievea, duminică dimineață, în Ajun de Crăciun, când Pițării vor porni la colindat, după datină, din Jieț până la Cimpa și din Răscoala până în inima Petrilei, vestind oamenilor nu doar marea bucurie a praznicului Nașterii Domnului, ci și mândria bravilor momârlani pentru care datinile, obiceiurile, tradițiile sunt păstrate cu aceeași sfințenie și în zilele noastre și în veacul-vecilor.