Parte a coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, construită de romani în anul 108 drept Capitală a statului dacic după cucerirea acestuia de către armatele imperiale ale lui Traian,  Amfiteatrul roman a reprezentat a reprezentat o parte importantă a civilizației din ceea ce era considerată, la vremea respectivă, o „mică Romă”.

Capitala Daciei Romane este și astăzi, după aproape două milenii, cea mai cunoscută și cea mai vizibilă mărturie a formării și statorniciei poporului român pe aceste meleaguri, în județul Hunedoara, pe bună dreptate numit „județul cu două… Capitale”. Aici în Capitala Daciei Romane, au avut loc, în perioada iulie 2024 – august 2025, lucrări de conservare și restaurare a Amfiteatrului roman, în cadrul unui proiect de anvergură al Consiliului județean Hunedoara, intitulat: „Conservare, restaurare la Amfiteatrul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, proiect dezvoltat la inițiativa președintelui Consiliului județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.

Pentru realizarea acestui proiect, menit să redea, în măsura în care este posibil, grandoarea acestui amfiteatru și să readucă în atenția vizitatorilor sitului arheologic, istoric și turistic, imaginea a ceea ce a fost vreme de mai bine de un secol, centrul cultural al Romei în estul Europei și leagănul de formare al poporului român. Nu mai puțin de 5 milioane de euro au fost accesați de echipa președintelui Laurențiu Nistor pentru realizarea acestui ambițios obiectiv de restaurare și punere în valoare a Amfiteatrului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, banii provenind din fonduri europene accesate din Programul Regio POR 2014-2020 și Programul Regional Vest 2021-2027.

Pentru implementarea proiectului, echipa coordonată de Amelia Andrei a avut parte de suportul unora dintre cei mai avizați și valoroși specialiști în domeniul restaurării siturilor istorice, din cadrul Ministerului Culturii, Institutului Național al Patrimoniului, Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului de Istorie al Transilvaniei, Muzeului Național al Civilizației Dacice și Romane, iar întregul proiect s-a realizat sub atenta supraveghere în îndrumare a Ordinului Arhitecților din România.

Lucrările efectuate au inclus punerea în siguranță a structurii, conservarea și restaurarea vestigiilor, reconstituirea unor elemente arhitecturale esențiale, amenajarea gradenelor și a scenei, instalarea unui sistem de iluminat arhitectural, panotaj și signaletică modernă, precum și amenajări exterioare care facilitează accesul și vizitarea monumentului.

Acesta a fost redeschis pentru public, odată cu finalizarea investiției, vineri, 8 august 2025 în cadrul evenimentului „Ziua Porților Deschise”, care a oferit posibilitatea tuturor vizitatorilor de a avea acces gratuit în situl de la poalele Munților Retezat, dar și onoarea și bucuria de a fi parte a evenimentului festiv de redeschidere a spațiului cultural al Amfiteatrului antic, primul eveniment găzduit aici după aproape 2000 de ani.

La eveniment au participat reprezentanți ai administrației județene și locale, specialiști ai Institutului Național al Patrimoniului, echipele de proiectare și execuție, precum și invitați din mediul academic și cultural. Printre cei care au prezentat proiectul s-au numărat arhitectul Virgil Apostol, coordonatorul proiectului, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, și dr. Ovidiu Țentea, managerul Muzeului Național de Istorie a României.

„Intenția noastră a fost aceea de a conserva ruina și de a permite vizitatorilor, de aici înainte, să o perceapă, să o viziteze, să aibă experiența acestui spațiu așa cum a fost timp de 100 de ani. Însă nu ne-am limitat la conservare, ci am adăugat încă un strat, cel de interpretare. În general, ruinele nu sunt explicite, nu-și spun povestea în întregime fără un ajutor. Este ceea ce vedem deasupra ruinei, structura aceasta metalică, al cărei rol este, în primul rând, de a restitui monumentului caracterul său de spațiu introvertit, întors către centru, către arenă. Rolul acestor structuri este acela de a permite publicului să asiste la reprezentații, deci de a restitui monumentului funcțiunea originară. Asta am făcut și noi aici. Este singurul monument arheologic din România care permite o astfel de recuperare a funcțiunii originare, păstrând în același timp caracterul nealterat al ruinei. Vorbim, așadar, de o intervenție complexă, care conține două straturi principale: conservarea și punerea în valoare, respectiv interpretarea”, a explicat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Explicațiile oferite de acesta, dar și de ceilalți specialiști care au lucrat la cercetarea, proiectarea, elaborarea și execuția acestui proiect grandios realizat în situl de la Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa sunt în măsură să reducă la tăcere pozițiile critice care au mai fost vehiculate, din neștiință, din invidie și răutate, poate din interese obscure, de ceea ce președintele CJH, Laurențiu Nistor a numit „presa de partid”. De altfel, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a subliniat în mesajul său importanța acestui proiect pentru întreaga comunitate.

„Au fost exprimate opinii, în spațiul public, de așa-ziși specialiști sau, pur și simplu, de comentatori de serviciu, care au ales să critice în loc să înțeleagă, să judece în loc să se informeze. Răspunsul firesc vine prin fapte, prin transparență, prin profesionalism și prin deschidere. De aceea, astăzi, vocea a aparținut celor care au gândit proiectul și l-au dus la bun sfârșit. Noi am obținut finanțarea, valoarea totală a proiectului fiind de 22 de milioane de lei, iar specialiștii și-au spus cuvântul! Am demonstrat, prin această lucrare, că atunci când știința, experiența și respectul față de istorie se împletesc, rezultatul este o intervenție de referință asupra patrimoniului cultural. Mulțumesc Institutului Național al Patrimoniului, ADR Vest, echipei de proiectare, muzeografilor și tuturor celor implicați în reușita acestui demers. Astăzi, Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa renaște, spre bucuria noastră și a tuturor celor care prețuiesc istoria”, a declarat Laurențiu Nistor.

Pe durata întregii zile, vizitatorii au beneficiat de acces gratuit, tururi ghidate și prezentări susținute de specialiștii care au lucrat la proiect, descoperind detalii inedite despre istoria și arhitectura Amfiteatrului roman.

Redeschiderea Amfiteatrului reprezintă un moment de referință pentru comuna Sarmizegetusa, județul Hunedoara și întreaga regiune, readucând în atenția publicului un simbol al istoriei romane în Dacia. Cert este că Amfiteatrul roman din „mica Romă” a Daciei, care era la începutul erei noastre centrul spectacolelor publice, găzduind lupte de gladiatori, vânători de animale (venationes), demonstrații militare sau evenimente festive oferă de pe acum oamenilor prezentului, dar și generațiilor care vor urma, oportunitatea de a descoperi și de a înțelege, pe de o parte,rolul acestui edificiu în viața strămoșilor noștri, dar și a de a găzdui evenimente publice și culturale de anvergură, care pot contribui repunerea sa în valoare, la creșterea gradului de interes și implicit a numărului de vizitatori care vor trece pragul acestui sit arheologic, istoric, cultural și turistic al județului Hunedoara și al României.

De altfel, administratorul obiectivului, Muzeul Național al Civilizației Dacice și Romane din Deva a anunțat, prin directorul Liliana Țolaș că se poartă deja în discuții avansate cu companii private, cu instituții ale statului, cu muzee din România pentru a găzdui aici evenimente de anvergură națională, de înaltă ținută. De asemenea, Teatrul de Artă din Deva a anunțat că ia în calcul, pentru viitoarea stagiune, crearea unor proiecte artistice inspirate și din acest spațiu cu vibrația vie a trecutului și poate chiar readucerea la viață a unei piese de teatru antic chiar aici.

Scopul tuturor celor implicați în acest proiect, dar și în tot ceea ce înseamnă valorificarea la potențialul său real al moștenirii valoroase a istoriei pe aceste meleaguri este acela de a-i aduce pe români la Ulpia Traiana Sarmizegetusa precum și la Samizegetusa Regia în Munții Orăștiei pentru a-și descoperi și cunoaște rădăcinile, dar și pe europenii care vizitează țara noastră să descopere leagănul civilizației în care s-a format poporul român. Specialiștii estimează că, doar prin acest proiect, numărul vizitatorilor care vor ajunge la Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa va crește, depășind în următorul an 110.000 de vizitatori.