În România, există 21 de județe care se află pe harta plutăritului național, acestea fiind: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Tulcea, Vaslui și Vrancea.

Pornind de la această realitate istorică, membri ai Asociației „Petro Aqua” din Petroșani au demarat, încă din anul 2008, demersurile necesare pentru recunoașterea plutăritului românesc în Patrimoniu Imaterial al Omenirii, UNESCO. Inițiativa aparține chiar președintelui acestei asociații din Valea Jiului, pasionatul plutaș (printre altele) Imre Szuhanek, deținător al unui record internațional în materie de plutărit, stabilit încă de acum mai bine de o jumătate de secol, în Marea Neagră. Acesta consideră că plutăritul din România merită să fie inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial UNESCO, alături de țări precum Spania, Cehia, Polonia, Germania, Austria și Letonia, în care acest lucru este deja recunoscut.

Inițiativa, pornită din Valea Jiului, este susținută de municipalitatea din Alba Iulia, localitate în care au fost deja făcuți și o serie de pași înainte pentru dobândirea acestui statut, inclusiv prin amenajarea unui ”port” pentru plute pe rîul Mureș și se bucură, de asemenea, de susținerea dr. Frank Thille (din Germania), Președintele Asociației Internaționale a Plutașilor, asociație din rândul căreia fac parte și membri ai Asociației Petro Aqua din Petroșani.

Zilele acestea, mai exact între 12-14 august2025, au fost finalizate la Ciocănești, în Bucovina, și ultimele piese necesare depunerii dosarului necesar pentru acest obiectiv la Ministerul Culturii. „Completarea documentației solicitate de UNESCO presupune o multitudine de documente, studii, justificări și aprobări la cel mai înalt nivel guvernamental. În scopul finalizării dosarului de aderare a fost absolut necesară implicarea și colaborarea cu plutașii de pe Bistrița. În colaborare cu primăriile Alba Iulia, Ciugud și Ciocănești suntem hotărâți să ducem la bun sfârșit acest proiect cultural benefic României”, spune Imre Suchanek.

Președintele Asociației Petro-Aqua din Petroșani, Imre Szuhanek își exprimă speranța că obținerea recunoașterii UNESCO pentru activitatea de plutărit din România poate relansa nu doar activitățile de plutărit în scop turistic, ci și în scop economic, în România, activități a căror istorie coboară adânc în timp, până în vremea dacilor. Există dovezi că pe timpul vechilor locuitori ai Daciei Libere, plutăritul a reprezentat cel mai rapid şi mai simplu mijloc de transport a încărcăturilor mari. Ele constituiau un adevărat motor a dezvoltării economice a statului dac în acea perioadă care se întindea pe teritorii vaste.

”Urmare a participării de două ori, în anul 2008, a președintelui Asociației Internaționale a Plutașilor la Alba Iulia, la vremea respectivă acesta fiind domnul Angel Portret din Spania, am reușit să realizăm, în timp, alături de primăria Alba Iulia și Consiliul Județean Alba Iulia câteva obiective importante, dintre care amintesc: refacerea pe o plută din bușteni de opt metri, precum cea cele construite acum 2.000 de ani, a Drumului Sării pe Râul Mureș, cu pornirea din Portul antic Partos, timp de 18 zile pe o porțiune de 243 km; declararea Bisericii de lemn din Tisa drept Biserica Plutașilor. Aceasta  a fost  adusă pe Mureș cu o plută din bușteni tocmai din Banatul Sârbesc, în jurul anului 1786 și trasă cu 40 de perechi de boi și cai în amonte de Mureș, pe circa 53 de km; începerea procedurilor de aderare cu drepturi depline a municipiului Alba Iulia la Asociația Internațională a Plutașilor – fapt realizat la Congresul IATR de la Sarajevo în anul 2022, municipiul Alba Iulia fiind singurul printre celelalte ONG-uri europene, ceea ce nu-i puțin lucru; plus începerea achiziției de documente istorice, culturale și administrative necesare pentru instrumentarea și parcurgerea etapelor preliminare întocmirii dosarului necesar candidaturii României la Patrimoniul Imaterial Mondial UNESCO pentru îndeletnicirea plutăritului în țara noastră”, a declarat Imre Szuhanek, președintele Asociației Petro Aqua.

Despre o tradiție a plutăritului putem vorbi și în Valea Jiului, unde acesta a fost practicat, pe Jiu, între localitățile Uricani și Lupeni, în perioada de dinainte cu puțin de anul 1900 și până undeva,  înainte de finalul celui de-Al Doilea Război Mondial,  momârlanii și țapinarii transportau lemnul cu pluta, de la Câmpu lui Neag și până la Lupeni, pe Râul Jiul de Vest. Pe  harta plutăritului românesc  vor mai intra, de-a lungul istoriei, Petrila cu Jiețul, ori Petroșaniul.

Fotografii: Ionel Șerb (Petro Aqua)