În 1987 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a creat Ziua Mondială Fără Tutun ca o modalitate de a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra prevalenţei crescute a consumului produselor din tutun, a efectelor negative asupra sănătăţii şi a poverii economice subsecvente. La data de 31 mai a fiecărui an, OMS marchează Ziua Mondială Fără Tutun, subliniind riscurile pentru sănătate asociate cu consumul de tutun şi pledând pentru politici eficiente de reducere a consumului de tutun, a doua cauză de deces la nivel global (după hipertensiune) şi, în prezent, responsabil pentru uciderea a unuia din 10 adulţi din întreaga lume.
În fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie in Romania este celebrată „Ziua naţională fără tutun” care are scopul de a conştientiza publicul şi decidenţii politici în legătură cu enorma povară socială (boli/dizabilități/decese premature) generată de consumul de tutun, ca punct de plecare pentru inițierea de modificări comportamentale și măsuri legislative adecvate.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătăți și Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, Fumatul reprezintă un factor de risc suplimentar atât pentru infectarea cu virusul SARS-CoV 2 cât și în dezvoltarea unor forme de boală cu simptomatologie mai severă și prognostic mai rezervat. Conform dovezilor prezentate de OMS și contrar rezultatelor unor studii preliminare,, conform cărora fumatul ar putea avea un oarecare efect protector împotriva infecției cu SARS-CoV-2, la momentul actual, consensul științific la nivel mondial pledează pentru renunțarea la fumat în scopul prevenirii contractării noului coronavirus și scăderii probabilității de dezvoltare a unor forme de boală cu simptomatologie severă și prognostic rezervat.
În România, potrivit datelor statistice oficiale, se înregistrează o prevalență semnificativă a consumului de tutun, în țara noastră fiind consemnați peste 5 milioane şi jumătate de fumători. Studiul GATS România 2018 a arătat că PREVALENȚA CONSUMULUI DE TUTUN ÎN ROMÂNIA ESTE DE 30,7%. Mai mult de 4 din 10 români în vârstă de cel puțin 15 ani fumează 20 sau mai multe țigări pe zi și 3,4% (203.000) din populaţia adultă a României utilizează curent țigări electronice. Consumul produselor noi de tutun (produsele cu tutun care se încălzeşte şi al ţigărilor electronice se conturează ca o ameninţare la adresa sănătăţii populaţiei, mai ales în lumina celor mai recente date privind impactul pe sănătate al acestor produse (efecte hepatolitice observate în studii experimentale pentru produsele cu tutun care se încălzeşte, respectiv pneumonia de tip chimic pentru ENDS).
În intervalul 2011 – 2018, consumul de tutun în România a crescut cu 14,9%, mai ales prin creşterea consumului în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani (cu o creştere relativă de 48,3%) şi al femeilor (cu o creştere relativă de 27%), în condiţiile în care proporţia celor care au avut o tentativă de renunţare la fumat în ultimul an a suferit o scădere relativă semnificativă, comparativ cu 2011 (de 37%), chiar dacă aproape 5 din 10 fumători (48,2%) afirmă că vor să se renunţe la acest obicei în viitor.
