La doar câteva zile de la momentul aniversar care marchează împlinirea a 148 de ani de la nașterea Reginei Maria a României, în centrul istoric al municipiului Deva a fost amplasată o statuie a acesteia.
Statuia Reginei Maria, amplasată , în zona Palatului Administrativ, în apropierea Parcului Cetate din centrul municipiului Deva este realizată din bronz și are o înălțime de 5 metri, cu tot cu soclu, iar postamentul este placat cu piatră naturală de tip Vratza. Statuia a fost realizată de artistul plastic Ștefan Bințințan, sculptor din municipiul Alba Iulia care a câștigat concursul de soluții organizat de administrația publică locală pentru realizarea statuii reprezentând pe Regina Maria a României. În plus, pe fiecare fațetă a soclului, artistul plastic a realizat câte un basorelief ornamental din bronz, cu scene reprezentative din viața Reginei.
Inițiativa realizării și amplasării acestei statui este a Primăriei Municipiului Deva, iar primarul Florin Oancea apreciază că aceasta este un reper cu valoare istorică. ”Regina Maria și-a adus o contribuție importantă și recunoscută pe plan național și internațional la realizarea obiectivelor naționale ale României, la sfârșitul Primului Război Mondial. statuia Sunt convins că statuia Reginei Maria va fi un obiectiv important de interes turistic și nu în ultimul rând, un crâmpei din istoria poporului român pe care trebuie să o prețuim cu toții”, a declarat primarul Florin Oancea.
Dragostea Reginei Maria pentru România și români este de netăgăduit, dovadă și testamentul spiritual lăsat de regină poporului român: ,,Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută”.
Maria de Edinburgh-Saxa-Coburg-Gotha, s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwel Park, din comitatul Kent-Marea Britanie, ca fiica a ducelui Alfred de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii și a Marii Ducese Maria, unica fiică a țarului Alexandru II al Rusiei și a prințesei Maria de Hessen.
Educația primită de prințesa Maria este una cu adevărat regală. Iată cum o caracteriza un martor al adolescenței sale, citat de Nicolae Iorga: ,,credea în regi și în misiunile lor, dar și în drepturile lor. Nu era trufașă, dar nici umilă, ci regală din rădăcina părului până la tălpile picioarelor, imperioasă, aprinsă, activă, fetița plină de bucuria vieții și de credință în rasa ei”.
Iubitoare de frumos, Maria avea și o altă modalitate de afirmare a personalității – cea artistică. Creația ei literară cuprinde povestiri, evocări, romane, volume memorialistice.
La 15 octombrie 1922, are marea bucurie de a participa, alături de soțul ei, la Încoronarea de la Alba-Iulia. Cu coroana pe cap și mantie lungă, regina Maria este aidoma împărăteselor bizantine, dar și asemenea domnițelor românce din secolul al XVI-lea. Spre deosebire de coroana reginei Elisabeta – replica în aur a coroanei de oțel a Regelui Carol I – coroana Reginei Maria are fleuroane, pietre prețioase, pandantive dreapta, stânga. Asemănarea cu coroana Despinei Doamna este frapantă.
În 1926, Regina Maria a fascinat Occidentul și a avut un turneu triumfal în S.U.A., pe care a trebuit sa-l întrerupă, întrucât sănătatea regelui Ferdinand se înrăutațea.
La moartea Regelui Ferdinand, în 1927, nepotul sau, Mihai, în vârstă de 6 ani, devine suveran. Din Consiliul de Regență constituit făceau parte principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gh. Buzdugan, președintele Curții de Casație. În 1930, fiul cel mare al Reginei Maria, Carol se întoarce de la Paris și se instalează cu forța la tron, împotriva voinței sale. Regele Carol II își izolează mama în reședința testamentară, Palatul Cotroceni. Îndepărtată din viața politică a țării, regina Maria trăia într-un exil autoimpus, la vila ei de la Balcic, unde putea fi văzută purtând pe cap voal alb legat în maniera monastică, culoarea reginelor văduve.
Sănătatea Mariei începe să se deterioreze și, în 1938, pleacă la o clinică din Dresda, pentru tratament. Aflând de la doctori că sfârșitul era aproape, hotărăște să se întoarcă în țară și, la 18 iulie 1938, trece în eternitate în Camera de aur a Castelului Pelișor, decorată de ea însăși cu simbolurile pe care le-a iubit: ale credinței, luminii și vieții veșnice