În lumea contemporană, șezătorile neaoșe au devenit, din păcate, activități rarisime. Însă, din fericire, în comunitățile de momârlani ale Văii Jiului, oricât ar fi de rare, întâlnirile de acest fel generează întotdeauna bucuria regăsirii între generații și între oamenii acestei comunități rurale specifice Văii Jiului reveniți aici din peregrinaje profesionale care i-au împrăștiat în toate colțurile țării și ale lumii.
O astfel de fericită reuniune a momârlanilor din comunitatea Uricaniului a avut loc, în aceste zile, la ”muzeul satului” de la ”Casa Amicii” din Uricani, acolo unde a fost pusă în scenă o șezătoare neaoșă, grație unui proiect derulat de Asociația Ținutul Momârlanilor, care-și propune să pună în valoare zestrea tradițiilor, obiceiurilor, portului și folclorului din frumoasa regiune a Văii Jiului.
Claudia Șandru, președintele Asociației Ținutul Momârlanilor și inițiator al proiectului intitulat ”Împreună prin cultură în Ținutul Momârlanilor” este ferm convinsă că acest proiect poate face trecerea dinspre trecut înspre viitor, tocmai prin valorificarea acestei moșteniri culturale specifice momârlănimii din zona de vest a Văii Jiului. ”Ne-am propus, ca prin acest proiect, să realizăm și un transfer cultural și de tradiții între generații. Vom reînvia frumoasele șezători românești, în cadrul cărora se vor întâlni 3 generații, și unde tinerii vor deprinde tehnica împletiturii din lână a mânerului traistei momârlănești, cât și a realizării unei rețete de pâine specifice locului, covrigul sau colacul momârlănesc, care din păcate este păstrată de foarte puțini localnici. Ingredientul specific locului, din rețetă, este brânza de oaie”, spune Claudia Șandru, coordonator al proiectului.
Pentru a promova aceste valori autentice, șezătoarea momârlănească organizată în cadrul proiectului menționat, s-a transformat dintr-o simplă întâlnire a membrilor comunității momârlănești de la Uricani într-o frumoasă și emoționantă emisiune de televiziune, realizată de profesioniștii de la HD365TV, cu participarea unuia dintre cei mai inimoși, pasionați și talentați realizatori de emisiuni radio și tv din România, Adriana Ene, de la radio și TV Trinitas. ”Sunt onorată și nerăbdătoare să fac parte din acest proiect esențial pentru Ținutul Momârlanilor, să pornim la drum într-un ținut de poveste, în care trecutul și prezentul își vor da mâna pentru a oferi minții și sufletului copiilor și tinerilor din Uricani o privire mai vastă asupra viitorului lor. Un viitor care are în rădăcinile sale un trecut ce nu trebuie uitat ci, valorificat și prețuit. Este esential ca drumul cunoașterii să pornească din copilărie, să avem curajul descoperirii și al evoluției personale și, astfel, vom învăța și curajul asumării, al transmiterii zestrei noastre culturale și zidirii unui drum care să ne poarte înainte simțind baza solidă a trecutului”, a declarat Adriana Ene.
În acest scop, preț de câteva ore, ”Casa Amicii” s-a transformat în studio de televiziune, devenind, în același timp, loc de veritabilă șezătoare pentru o seamă de momârlani reprezentativi și respectați în comunitatea uricăneană. Aici, fete frumoase și mândrii feciori, îmbrăcați în frumoase costume populare, au deprins tainele unor meșteșuguri din moși-strămoși, într-o adevărată ”lecție deschisă” predată de seniori ai comunității, care nu au uitat nici cum se dărăcește lâna pe fuior și nici cum se toarce pe fus, așa cum nu au uitat nici cum se împletește baiera de la traista momârlanilor ori cum se pregătește covrigul momârlănesc, un produs apetisant și deosebit de gustos, tipic băștinașilor din zona de vest a Văii Jiului. Tot așa cum nu au uitat nici cum se cântă cele mai frumoase cântece populare, ori cum doinesc ciobanii din fluier. Toate acestea au fost experimentate din nou, la șezătoarea model în care gazdele i-au prezentat Adrianei Ene tot ceea ce ține de îndeletnicirile momârlanilor, de bucuria apartenenței lor la această comunitate dar care au vorbit și despre ofurile care-i macină pe cei de aici după schimbările radicale care s-au produs în Valea Jiului după restructurarea sectorului minier și exodul tinerilor.
În cadrul acestui proiect, care-și propune tocmai să atragă atenția asupra elementelor care-i pot determina pe tinerii momârlani să revină acasă ori pe oamenii care vor să trăiască în acest colț de rai să îmbrățișeze tradițiile oamenilor locului, vor mai avea loc o serie de ateliere, în care, prin acces la metode de creație artistică, artă participativă și cunoaștere culturală, oamenii să-și dezvolte abilitățile culturale și artistice, pe care să le folosească mai apoi pe termen lung.
Începutul s-a dovedit, indubitabil, de bun augur, pentru că filmările din cadrul proiectului ”Împreună prin cultură în Țara Momârlanilor”, au surprins o șezătoare perfect autentică, cu momârlani destoinici, păstrători de tradiții și iubitori ai folclorului emblematic al momârlanilor de la Câmpu lui Neag.
Felicitări, tuturor celor implicați și dedicați acestui proiect care pune în lumină valorile autentice ale unei comunități fermecătoare, cea a oamenilor din Ținutul Momârlanilor!
